Între 0,05% și 1,7% din populația mondială se declară intersex

Setea de cunoaștere a oamenilor i-a impulsionat pe aceștia să încerce tot felul de mecanisme de evoluție de-a lungul ultimelor secole în speranța că vor ajunge să controleze chiar și necunoscutul. Total în opoziție față de cum se prezintă tradiția națiunilor de pe întreg globul pământesc, modernitatea propune un sistem de trai în cadrul căruia oamenii au dreptul să își trăiască clipa într-un mod de neacceptat pentru generațiile trecute.

Odată cu extinderea rețelelor de transport sau comunicare, planeta a devenit un spațiu relativ mic față de cum obișnuiau strămoșii noștri să o perceapă. Deschiderea largă la noutate, teribilism și posibilitatea de a adopta o serie de legi care prevăd o libertate necontrolată ajută din plin noile generații creându-le sentimentul că viața trebuie trăită la maxim, indiferent de lungimea acesteia. De altă parte, cu toate că se încearcă să se construiască sisteme de organizare a societăților civilizate pentru a ține în frâu amenințarea unor excese, specialiștii atrag atenția asupra faptului că din punct de vedere social și psihologic, ființa umană a suferit modificări care îi afectează pe termen lung capacitatea de a se adapta la provocările pe care le întâmpină de-a lungul vieții.

În timp ce statele mai puțin dezvoltate se bucură în continuare de valoarea identității și culturii naționale, țările atinse de globalizare sunt atât de deschise la noutate și tot ceea ce este străin încât au început să își piardă din originalitate, adoptând pe de altă parte idei și principii care contravin cu istoria lor.

Astăzi, chiar și cele mai religioase țări au început să fie afectate de trendurile promovate de branduri, Hollywood, vedete, mass media sau lideri de opinie, determinând astfel o scădere considerabilă față de moralitate. În plus, tendințe precum recunoașterea căsătoriilor între persoanele de același sex, căsătoriile între oameni și animale sau a oamenilor cu ei înșiși au devenit la fel de normale precum creșterea ratei divorțurilor, sinuciderilor, operațiilor estetice, avorturilor, depresiei sau bolilor cu transmitere sexuală.

Potrivit statisticilor, cu cât o țară este mai dezvoltată și mai deschisă la noutate cu atât aceasta este mai predispusă la adoptarea unor legi pe cât de controversate pe atât de mult așteptate de anumite minorități.

După ce în 2016, Canada a lansat un val de uimire cu vestea precum că autoritățile tocmai au legalizat relațiile sexuale dintre om și animele, știrile referitoare la acest tip de toleranță în fața unor idei greu de imaginat în istoria multor state, au început să se înmulțească. Faptul că în 2016 un american s-a căsătorit cu propriul smartphone iar un an mai târziu, un italian a ales să se căsătorească cu el însuși nu a mai uimit la fel de mult planeta. În fond, legalizarea avorturilor, deschiderea largă la renunțarea ideii de căsătorie, promovarea homosexualității sau a consumului de droguri descriu faptul că trăim într-o lume care ar face orice pentru ca ființa umană se să simtă fericită și împlinită.

La fel gândesc și autoritățile germane după ce astăzi, au votat în premieră pentru Uniunea Europeană, introducerea în legislație a noțiunii de „al treilea sex”. Astfel spus, Germania a devenit prima țară de pe bătrânul continent care face debutul unei deschideri uluitoare la adresa recunoașterii în documentele de stare civilă, a existenței unui „al treilea sex”.

Cu toate că la nivelul întregului glob, această dispoziție există deja în legislația Australiei, Indiei, Nepalului și Noii Zeelande, Bundestag-ul – camera inferioară a parlamentului de la Berlin, a ținut să ofere Germaniei șansa de a fi prima țară din Europa care să-și arate empatia față de situația confuză a unor oameni care se consideră discriminați. Potrivit agenției națioanle de presă, Mediafax, „proiectul de lege înaintat de marea coaliţie dintre conservatori şi social-democraţi a fost votat doar de deputaţii majorităţii. Liberalii, în schimb, au fost de părere că textul nu este complet, mai ales din cauza faptului că apartenenţa la acest al treilea sex trebuie dovedită printr-o adeverinţă medicală sau printr-o declaraţie pe proprie răspundere”.

Conform cerinței autorităților germane, documentele administrative trebuie să conțină posibilitatea unei alte mențiuni decât cea de „bărbat” sau „femeie”. Până la finalul lui 2018, tribunalul a cerut deputaților să se exprime asupra acestei mențiuni, urmând ca aceasta să fie mai apoi adăugată în registrele de nașteri. Cu toate acestea, germanii încă beneficiază de dreptul pe care l-au primit în 2013 privind posibilitatea de a nu completa în acte câmpul dedicat sexului.

La nivel mondial, statisticile Organizației Națiunilor Unite confirmă faptul că între 0,05% și 1,7% din populația mondială se declară intersex.