Vladimir Putin refuză să stea de vorbă cu poporul rus și să îi răspundă la întrebări
Războiul dintre Rusia și Ucraina continuă chiar și în cea de-a 105-a zi de când armata rusă a lansat cea mai mare invazie pe teritoriul Europei de după cel De-al Doilea Război Mondial. În timp ce luptele pe viață și pe moarte continuă pe teritoriul țării invadate, rușii trebuie să facă față și presiunii și sancțiunilor impuse de multe țări ale lumii, drept răspuns pentru invazia Ucrainei.
Pentru a arăta că nu se teme de nimeni, Rusia a luat decizia de a „vâna” la rândul săi, diplomați sau persoanlități publice străine. Mai mult, Rusia îi vânează pe oricine este împotriva alegerilor sale, inclusiv proprii cetățeni. În acest sens, jurnalistul de investigație rus Andrei Soldatov a postat miercuri, pe contul său de Twitter, că a fost pus pe lista națională și internațională de urmăriți a Rusiei.
Fiind redactorul-șef al site-ului Agentura.ru care se bazează pe activitățile secrete ale serviciilor ruse, Soldatov este acuzat că a dezinformat în legătură cu armata rusă. La polul opus, Ministrul rus de Interne explică situația transmițând că jurnalistul „este căutat pentru violarea unui articol din Codul Penal”.
Nu este prima dată când rușii devin victimele regimului de la Kremlin și sunt pedepsiți pentru curajul de a protesta împotriva deciziilor luate de președintele rus, Vladimir Putin. La începutul războiului, mii de cetățeni ruși au fost arestați după ce au manifestat pe străzile celor mai mari orașe din Rusia cerând încetarea luptei cu ucrainenii. Nici hackerii nu sunt indiferenți la crimele comise pe teritoriul țării vecine fapt pentru care, la un post de radio rusesc, hackerii au difuzat imnul Ucrainei. Pe de altă parte, Kremlinul a transmis că Vladimir Putin nu va susţine tradiţionalul său dialog anual televizat denumit “Linia directă” cu poporul, în cursul căruia răspunde în direct la întrebări din partea publicului, în luna iunie, aşa cum a făcut-o în decursul mai multor ani.
De altă parte, Legiunea Internaţională pentru Apărarea Ucrainei (LIDU) denunţă miercuri procesul, anunţat în presa ucraineană, al unuia dintre membrii săi, de origine britanică, Andrew Hill, luat prizonier de către separatişti proruşi.
„S-a anunţat în presa ucraineană că ruşii au terminat o anchetă penală împotriva a trei străini, pe care se pregătesc să-i judece, şi că aceştia riscă pedepasa cu moartea. Unul dintre cele trei nume care este menţionat în articol, Andrew Hill, este al unui legiionar care are un contract cu armata ucrainană. Potrivit Articolului 4 al celei de a Treia Convenţii de la Geneva, el este considerat de drept un combatant legal şi prizonier de război. Andrew Hill este ţinut în captivitate de câteva săptămâni de către separatişti proruşi, în estul Ucrainei. Execuţia unor prizonieri constituie o crimă de război”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al LIDU, Damien Magrou.
Între timp, trupele ruse caută să preia încet controlul asupra orașului Odesa iar Kievul cere ajutor comunității internaționale. Totuși, potrivit AFP, nu toți liderii sau foștii lideri sunt agreați de Kiev. Conform lui Mihailo Podoleak, consilier al preşedinţiei ucrainene, Angela Merkel a greșit enorm atunci când a susținut proiectul gazoductului controversat Nord Stream 2, menit să transporte gaz rusesc în Europa prin Germania. Practic, Podoleak dă vina pe fostul Cancelar german pentru faptul că relația sa permisivă cu Vladimir Putin i-a dat putere liderului de la Kremlin.
„Dacă dna cancelar Merkel a ştiut mereu că Rusia pregătea un război şi că obiectivul lui Putin este de a distruge UE, atunci de ce să construieşti Nord Stream 2? Astfel, Angela Merkel a favorizat dependenţa europeană de gazul şi petrolul ruseşti”, a scris acesta pe Twitter.
La polul opus, Kremlinul șantajează omenirea propunându-i un schimb pentru a putea beneficia în continuare de cerealele „rusești”. Mai precis, autoritățile ruse cer ca sancțiunile impuse Rusiei să fie ridicate.
„Occidentul ar trebui să ridice sancțiunile aplicate Rusiei pentru ca grânele rusești să fie livrate pe piețele internaționale, întrucât comercianții se confruntă cu un perete de restricții. De asemenea, Occidentul nu ar trebui să exagereze importanța rezervelor de cereale ucrainene pentru lume. Acestea reprezintă o parte mai mică din oferta globală decât susțin autoritățile de la Kiev. Această criză alimentară globală a început înainte de conflictul dintre Rusia și Ucraina, fiind precedată de o serie de evenimente și greșeli făcute de guvernele din întreaga lume”, a transmis purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Deși cerealele sunt ucrainene, acestea au fost furate și însușite de ruși în urma invaziei. Conform șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alimentele au devenit parte din “arsenalul de teroare” al Rusiei.
Într-un discurs în fața Parlamentului European de la Strasbourg, Von der Leyen a subliniat necesitatea urgentă de a restabili porturile ucrainene de la Marea Neagră, ca remediu la criza alimentară globală iminentă. „Acesta este un asediu rece, insensibil și calculat al lui Putin asupra unora dintre cele mai vulnerabile țări și oameni din lume. Și, prin urmare, onorabili deputați, alimentele au devenit acum parte din arsenalul de teroare al Kremlinului și nu putem tolera acest lucru. Sancțiunile UE împotriva Rusiei nu se referă la produsele alimentare de bază. Ele nu afectează comerțul cu cereale sau alte alimente între Rusia și țările terțe. Iar embargoul portuar are în mod specific o scutire totală asupra bunurilor agricole”, a declarat Von der Leyen în fața legislatorilor UE, subliniind necesitatea de a combate dezinformarea rusă cu privire la criza alimentară.
