Klaus Iohannis a găzduit summitul unde 9 șefi de stat cer mai mulți soldați NATO la granițe
În timp ce mulți credeau că puterea armatei ruse ar fi putut încheia războiul cu Ucraina în doar câteva zile de la lansarea lui în data de 24 februarie, la aproape patru luni, cele două țări încă se luptă pe teritoriul ucrainean. Înverșunarea președintelui rus, Vladimir Putin și deciziile acestuia i-a determinat pe liderii țărilor vecine, să reconsidere relația cu NATO.
Astfel, în cadrul unui summit B9, găzduit de președintele român, Klaus Iohannis, nouă state europene din centrul și estul Europei cer la unison mai mulți soldați NATO la granițe în timp ce Rusia trebuie definită drept o amenințare la adresa alianței. Cu două săptămâni înainte ca la Madrid, în cadrul summitului NATO, să fie regândit sistemul prin care forțele alianței pot interveni în cazul unui eventual atac, președinții Letoniei, Lituaniei, Estoniei, Bulgariei, Ungariei, Cehiei, Slovaciei, Poloniei și României au adoptat, la București, o declarație comună.
„Trebuie să ne asigurăm că NATO este capabilă și pregătită să răspundă în mod eficient amenințărilor cu care se confruntă. Este necesar ca alianța să fie capabilă să apere fiecare centimetru din teritoriul său. Rezultatul pe care îl urmărim este o prezență consolidată pe flancul estic, în special la Marea Neagră, cea mai expusă amenințărilor rusiei.
Formatul Bucureşti 9 oferă o valoare adăugată clară în coagularea coeziunii mesajelor şi în asigurarea abordărilor coordonate ale tuturor celor nouă aliaţi de pe Flancul estic, dar şi la nivel transatlantic cu privire la securitatea Alianţei, ca un întreg. Această reuniune este mai relevantă ca oricând din cel puţin două perspective. În primul rând, evoluţiile dramatice din regiune, care reclamă o atenţie sporită şi o coordonare amplificată. Solidaritatea dialogului şi cooperarea stau la baza forţei noastre comune. Agenda de azi va aborda, în consecinţă, evoluţiile actuale de securitate din Ucraina şi impactul acestora asupra vecinătăţii extinse, inclusiv a celorlalţi parteneri vulnerabili, precum Republica Moldova şi Georgia, dar şi asupra securităţii întregii alianţe.
Începând cu 24 februarie suntem nevoiţi să gestionăm o situaţie de securitate complet nouă în regiune. Este un moment crucial pentru regiunea euro-atlantică şi în special pentru noi, statele membre NATO de la Flancul estic. România este aliatul NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, dar cu toţii împărtăşim valoarea gravităţii ameninţărilor la adresa securităţii spaţiului euro-atlantic, ca o consecinţă a războiului de agresiune ilegal şi imoral lansat de Rusia împotriva Ucrainei.
Ne aflăm într-un moment excepţional, în care vom trasa traiectoria alianţei pentru cel puţin următorul deceniu. La finalul acestei luni vom adopta la Summitul NATO de la Madrid decizii importante, cu impact major pentru securitatea noastră actuală şi viitoare. Vom stabili o viziune pe termen lung prin intermediul noului Concept strategic, punând apărarea colectivă şi articolul 5 în epicentrul acţiunilor noastre şi punând în aplicare o transformare semnificativă a posturii de descurajare şi apărare, în special pe Flancul estic, aşa cum am decis la 24 martie 2022 la Bruxelles.
Deoarece riscurile de securitate la adresa României şi a regiunii Mării Negre sunt în creştere, consolidarea posturii NATO pe întregul Flanc estic de o manieră unitară şi echilibrată, în special în zona sudică a Flancului estic, devine cu atât mai urgentă şi crucială. Îmi exprim încrederea că unitatea şi abordarea comună la nivelul B9 vor facilita negocierile în desfăşurare la nivel aliat, recum şi procesul decizional al NATO. Avem responsabilitatea de a asigura securitatea pentru cetăţenii noştri, răspunzând la ameninţările reale generate de Rusia”, a subliniat şeful statului”, a declarat Klaus Iohannis.
„Vrem ca numărul de soldați NATO, prezenți în statele de pe flancul estic, vrem ca acest număr să crească semnificativ. Prin acțiunile noastre, contribuim la o securitate mai mare în țările noastre. În declarația noastră, e un semnal de unitate”, a adăugat Andrzej Duda, Președintele Poloniei.
Tot astăzi a fost pusă și problema aderării Finlandei și Suediei la NATO, două țări care au deschidere la Marea Baltică, o regiune foarte importantă în tot acest context al războiului din Ucraina.
În cadrul summitului, președintele Statelor Unite, Joe Biden, le-a trimis celor nouă șefi de stat că statele B9 se află ”în prima linie” a răspunsului colectiv al comunității euroatlantice în fața agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei în Ucraina.
”Preşedintele Biden doreşte aliaţilor noştri din cadrul B9 un summit de succes astăzi şi aşteaptă cu nerăbdare să-i întâlnească la Summitul NATO de la Madrid. SUA se angajează să apere flancul estic al NATO, să consolideze securitatea energetică a regiunii şi să conclucreze pentru a sprijini Ucraina”, este mesajul postat pe Twitter de Consiliul Naţional de Securitate al SUA.
