În Uniunea Europeană, România ocupă locul al doilea la consumul de alcool
În ciuda faptului că revoluția tehnologică, industrială și comunicațională sprijină boom-ul fenomenului globalizării, promovând o lume cosmopolită și un stil de viață ieșit din comun, lista efectelor secundare cu care se confruntă liderii politici a ajuns să fie umbrită în mod principal de naționalism și extremism. De altă parte, societățile care și-au deschis porțile în fața acestui fenomen, sunt afectate de riscurile unor amenințări precum: terorismul, atacurile cibernetice, superficialitate, egoism, depresie, sinucidere, trafic de persoane, încălzirea globală, conflictele militare și incapacitatea de a răspunde unor dezastre naturale de amploare.
Cu toate acestea însă, sociologii atrag atenția asupra faptului că într-o lume din ce în ce mai confuză și accelerată, în cadrul căreia se scriu zilnic noi reguli pentru cei care vor să supraviețuiască, oamenii sunt afectați de imposibilitatea de a ține pasul cu toate cerințele momentului și pentru că marile corporații, mass media, rețelele de socializare și presiunea de grup influențează modul de trăire al cetățenilor actuali, oamenii se simt neputincioși. Provocările care îi forțează să trebuiască să fie ca ceilalți sau mereu în competiție, deasupra celor din jur, îi epuizează și duce treptat la degradarea stării sale originale de spirit. Nevoile personale devin nevoile impuse de către factorii externi și astfel, oamenii devin victimele unor sisteme sociale la care, dacă nu se conformă, riscă să rămână marginalizați.
Dacă la început, alcoolul reprezenta un mijloc atractiv de a ieși în evidență, oamenii fiind adesea tentați să consume sub presiunea celor din anturaj, astăzi, problemele de ordin social, psihologic, financiar, familial etc. îi determină pe aceștia să găsească în alcool, un partener care le ascultă păsurile și care îi ajută printr-o „paralizie” temporară, să uite de toate problemele.
În timp ce în Uniunea Europeană, România ocupă locul al doilea la consumul de alcool, surpriza cea mai mare vine tocmai de la Belarus, considerată statistic ca fiind țara cu cel mai mare consum de alcool din lume. Îngrijorător este faptul că specialiștii încadrează în 2018, alcoolul ca fiind un factor principal de îmbolnăvire și mortalitate la nivelul întregului glob.
Suntem obișnuiți să credem că modul în care a evoluat planeta, tehnologia ar trebui s reprezinte singurul „drog” dar și singura evadare a oamenilor atunci când vor să își petreacă timpul liber sau pur și simplu, trec printr-o situație din care resimt nevoia de evadare. Cu toate că datele oficiale confirmă creșterea numărului de utilizatori unici de internet în lume (mai mult de jumătate din populația planetei), se pare că prezența pe web 0.2 nu face altceva decât să contureze o lume perfectă unde oamenii pot pretinde că sunt cine vor, dar în realitate, depresia și nemulțumirile insuccesului și reușitei altora, îi determină să fie mai nefericiți decât erau generațiile dinaintea internetului.
Dacă depresia, sinuciderea, lipsa motivației și nașterea dependențelor devin repede simptome cu care oamenii se confruntă psihologii trag un semnal de alarmă și punctează faptul că în timp ce pe plan exterior, omul progresează, pe plan intern (emoțional), acesta înregistrează un regres considerabil. Alcoolul a devenit astfel, o evadare perfectă pentru milioane de suflete rătăcite și rănite, în confuzia creată de evoluțiile mult prea solicitante. La începutul acestei săptămâni, revista The Lancet a publicat un studiu efectuat recent în cadrul căruia specialiștii confirmă faptul că, consumul de alcool constituie astăzi, unul dintre principalii factori de îmbolnăvire și deces pe plan mondial, cel mai sigur mod de eliminare a riscurilor fiind evitarea totală a acestuia.
„La nivel mondial, consumul de alcool a fost în 2016 al şaptelea factor de risc atât pentru decese, cât şi din punctul de vedere al incapacităţii generate de boală (...). La categoria de vârstă 15-49 de ani, consumul de alcool era în 2016 principalul factor de risc, la nivel global, cu o rată a mortalităţii de 3,8% în rândul femeilor şi de 12,2% în rândul bărbaţilor. Consumul de alcool reprezintă un factor principal de risc de îmbolnăvire pe plan global şi generează substanţial pierderea sănătăţii. Am descoperit că riscul mortalităţii şi producerii cancerului creşte proporţional cu intensificarea consumului de alcool, iar nivelul de consum care minimizează pierderea sănătăţii este zero. Aceste rezultate sugerează că politicile privind controlul asupra consumului de alcool trebuie revizuite la nivel global, fiind necesar să se concentreze pe eforturile de reducere a consumului de pentru toate categoriile de cetăţeni", transmit autorii studiului, finanţat de Fundaţia Bill & Melinda Gates.
Potrivit Mediafax, studiul cu pricina arată faptul că, consumului de alcool îi este asociată producerea a 60 de boli cronice și acute. „În 2016, 32,5% din populaţia lumii consuma alcool, adică 2,4 miliarde de oameni (1,5 miliarde de bărbaţi şi 0,9 miliarde de femei). Principalii factori care pot provoca decesul din cauza consumului de alcool sunt tuberculoza, accidentele rutiere şi autovătămarea” informează Mediafax.
