Ursula von der Leyen i-a promis lui Zelenski că va grăbi procesul de aderarea a Ucrainei la UE

Sunt 44 de zile de iad pentru ucrainenii invadați de armata rusă pe data de 24 februarie, după ce, președintele rus, Vladimir Putin, a notat că dorește să elibereze regiunile Donețk și Lagansk unde majoritatea locuitorilor sunt pro-ruși. În tot acest timp, zeci de mii de soldați, atât ruși cât și ucraineni, dar și civili nevinovați, și-au pierdut viețile. În prezent, bombardată zilnic, Ucraina arată ca un morman de piatră în timp ce populația se ascunde prin subsoluri de teama rachetelor. Până la gândul reconstruirii țării, oamenii se axează pe rugăciunea unui acord de pace care ar putea pune capăt acestui infern.

Solidară cu trăirile ucrainenilor, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ajuns astăzi cu trenul la Kiev, pentru a-l întâlni pe președintele Vladimir Zelenski și a-l asigura de sprijinul Uniunii Europene în această tragedie. Însoțită de șeful diplomatiei europene, Joseph Borrell si premierul slovac Eduard Heger, Ursula von der Leyen a ajuns vineri după amiază în nordul Ucrainei unde au vizitat mai întâi, orașul Bucea. La începutul acestei săptămâni, aici au fost descoperite sute de cadavre ale civililor torturați și măcelăriți de armata rusă.

Purtând veste antiglonț, Ursula von der Leyen și Joseph Borrell au aprins lumânări într-o biserică, pentru pomenirea victimelor apoi s-au deplasat la Kiev, unde președintele Zelensy le-a cerut din nou armament. Văzând cu ochii lor câteva dintre urmările atrocitățile comise de ruși, șefa Comisiei Europene l-a asigurat pe liderul de la Kiev că va accelera procesul de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană. Candidatura Kievului ar urma să fie prezentată Consiliului European la vară.

„Acesta este un pas important către UE. De aici începe drumul vostru spre UE. Examinarea de către Comisie va fi nu, ca întotdeauna, o chestiune de ani, ci de săptămâni. Sunt profund convinsă că Ucraina va câştiga acest război, că va câştiga democraţia şi libertatea. Iar UE va lucra cu Ucraina pentru a reconstrui ţara după război. Referitor la decizia Consiliului privind candidatura Ucrainei, indiferent de decizie, vom sprijini întotdeauna Ucraina. Nu există termene limită pentru pregătirea analizei de către Comisie, care necesită desfăşurarea de funcţionari pe teren. Vom continua să ne consolidăm relaţiile şi să ne aprofundăm parteneriatul pentru a sprijini Ucraina pe calea sa europeană. Ucraina face parte din familia noastră europeană”, i-a spus von der Leyen lui Zelenski în timp ce îi înmâna plicul cu documentul, în cadrul unei conferinţe de presă la palatul prezidenţial din Kiev.

Chiar astăzi, autoritățile slovace au anunțat, după transferul secret din zilele trecute, că au trimis în Ucraina sisteme de apărare antiaeriană S-300, dintre echipamentele cerute insistent de Kiev. Între timp, Comisia a fost mandatată de Consiliu să pregătească un raport privind îndeplinirea criteriilor de aderare de către Ucraina, precum şi de către Georgia şi Republica Moldova, cu ocazia summitului liderilor europeni de la Versailles, Franţa, din 10-11 martie.

„Printre criteriile care trebuie confirmate în raport înainte de acordarea statutului de ţară candidată se numără respectarea valorilor fundamentale ale UE, existenţa unor instituţii care să garanteze democraţia şi o economie de piaţă”, informează Protv, subliniind că „de la semnarea scrisorii prin care Zelenski a depus cererea de aderare la UE la Bruxelles, la 28 februarie, până la punerea în mişcare a mecanismelor au trecut doar şapte zile - un record dacă ne gândim la experienţa ţărilor din Balcanii de Vest, care au trebuit să aştepte în cel mai bun caz luni de zile pentru ca mecanismul să fie pus în mişcare după ce au depus cererea de aderare”.

În tabăra cealaltă, tot astăzi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a admis pentru prima dată de la invazia Ucrainei, în data de 24 februarie, că Moscova a pierdut mulți soldați în acest război. „Da, avem un număr semnificativ de pierderi printre soldaţi şi e o tragedie uriaşă pentru noi. În ceea ce privește judecarea președintelui Vladimir Putin în calitate de criminal de război, acesta nu se teme că va ajunge în fața unui tribunal pentru astfel de crime. Nu, nu-și face griji. Și nu credem că așa ceva ar fi posibil. Nu recunoaștem Curtea Internațională de Justiție și nu suntem singurii. Dar suntem interesați de o anchetă cu adevărat independentă și obiectivă a crimelor”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin. Cu toate că nu a dat nicio cifră, potrivit Kievului, aproape 19.000 de militari ruşi au murit în conflict.

Referitor la extinderea NATO cu alte două țări scandinave, Finlanda și Suedia, Peskov a atras atenția: „trebuie să reechilibrăm situația. Vom fi nevoiți să luăm măsuri suplimentare ca să ne consolidăm securitatea pe flancul vestic. NATO nu este o alianță pașnică, ci o mașină destinată confruntării. Asta a fost menirea ei de la bun început: confruntarea cu Rusia”.