Ultimele ore pentru apărători ucraineni din Mariupol?


După aproape două luni de război în Ucraina, obiectivele Rusiei sunt la un pas de a fi îndeplinite. Această afirmație a fost făcută de însuși președintele rus, Vladimir Putin, care, la sfârșitul acestei săptămâni a declarat mândru că orașul port Mariupol este cucerit.

„Consider că propunerea de luare cu asalt a zonei industriale nu are rost. Am ordonat anularea asaltului. Asta, pentru că este o situaţie când trebuie să ne gândim – adică trebuie să ne gândim mereu, dar cu atât mai mult în acest caz – la vieţile şi integritatea soldaţilor şi ofiţerilor noştri. Nu este nevoie să coborâm în aceste catacombe şi să ne târâm prin subteranele acestor unităţi industriale. Dar blocaţi complet această zonă industrială, astfel încât nici musca să nu zboare”, a transmis Vladimir Putin, comentând situația de la oţelăria Azovstal, fortăreaţa ultimilor apărători ucraineni unde în prezent, se află în jur de 2.500 de militari ucraineni şi sute de civili.

Potrivit analiștilor politici, ruşii nu vor lua cu asalt oţelăria, motivul oficial fiind grija pentru soldaţi. În schimb, Kievul crede că Moscova nu are suficiente trupe în zonă.

Contrar declarațiilor de victorie ale lui Putin, astăzi, apărătorii ucraineni din Mariupol au publicat noi imagini cu lupte intense pe străzile orașului, în afara combinatului siderurgic.

„E o fortăreaţă, soldaţii noştri ţin pe loc cel puţin 10.000 de militari inamici. Dacă ei vor ceda, atunci această armată de 10.000 de oameni va pleca spre nord şi va ajuta la ocuparea Donbasului”, explică Konstantin Nemichev, comandantul unității Kraken din Regimentul Azov.

Între timp, apar şi noi dovezi ale unor crime de război, într-un orăşel de lângă Mariupol.

„Imagini din satelit arată ceea ce oficialii ucraineni spun că e o groapă comună care se tot extinde. Un consilier al primarului din Mariupol spune că ruşii aduc acolo camioane cu cadavre, pe care le aruncă în şanţuri”, precizează Rafael Romo.

Cu o zi înainte de sărbătoarea Învierii, rușii care nu au vrut să facă un armistițiu de pace pentru mâine, prestrează pe mai multe direcții în Donbas. Potrivit Kievului, forțele ruse au capturat joi 42 de sate din regiunea Donețk. În acelaşi timp însă, trupele speciale ucrainene atacă liniile de aprovizionare ale invadatorilor şi detonează poduri în calea lor.

Numărul mare de trupe concentrate într-un spaţiu relativ îngust ar putea duce la o baie de sânge de ambele părţi, spun analiştii militari adăugând că sunt slabe şanse ca Vladimir Putin să dea înapoi în Donbas.

„Ruşii nu vor înţelege dacă Putin se va retrage. Nici chiar cei care îl susţin. Din acest motiv, singura soluţie e să meargă până la capăt în Donbas. Aici va pierde şi, cel mai probabil, o să fie dat jos. Regimul lui o să cadă. Atunci vom putea sta de vorbă. În acest moment, nu putem avea înţelegeri”, comentează Konstantin Nemichev.

Paralel, apar tot mai multe informaţii despre ipotetice operaţiuni de sabotare a unor ţinte din Rusia. „Joi, 7 persoane au murit și 27 au fost rănite într-un incendiu izbucnit la un institut de cercetare în domeniul apărării de lângă Moscova. Câteva ore mai târziu, un alt incendiu a izbucnit la o uzină chimică aflată la 400 de kilometri spre est, unde ar fi produs combustibilul utilizat de rachetele ruseşti”, informează Protv.

O planetă întreagă este solidară cu suferința ucrainenilor iar acest război reprezintă un prilej pentru țările care nu agrează regimul lui Putin, să impună sancțiuni Rusiei izolând-o tot mai mult de retsul lumii.

Dacă unele state au ajutat prin primirea refugiaților ucraineni, țările cu armate și echipamente performante au trimis de urgență ajutor militar președintelui de la Kiev, Volodimir Zelenski.

În fruntea listei de țări care au ajutat Ucraina se află Statele Unite ale Americii. Preşedintele american Joe Biden a anunţat joi un nou ajutor militar în valoare de 800 de milioane de dolari care constă, între altele, în obuziere şi vehicule ale acestora, 144.000 de obuze şi 121 de „drone sinucigaşe” Phoenix Ghost. Ajutorul primit de către Ucraina de la începutul mandatului său a crescut, astfel, la patru miliarde de dolari.

Turcia a trimis Kievului 20 de drone turceşti de luptă de tip Bayraktar TB2, iar Regatul Unit afirmă că a livrat deja 200.000 de echipamente - 4.800 de rachete antitanc de tip NLAW şi un număr mic de rachete antitanc de tip Javelin, anunțând că trimite 6.000 de rachete de alt tip, 120 de vehicule blindate - de tip Mastiff, Wolfhound and Husky - şi un nou sistem antinavă.

Premierul britanic Boris Johnson a anunţat vineri că vrea să trimită tancuri Poloniei, în schimbul cărora Varşovia urmează să trimită tancuri poloneze de tip T72 în Ucrana.

Londra a promis să acorde armatei ucrainene un ajutor financiar în valoare de 350 de milioane de lire sterline (416 milioane de euro), plus un ajutor umanitar şi economic.

Alte țări care au trimis armament Ucrainei sunt Canada, Germania, Soania, Franța, Norvegia, Suedia, Finlanda, Danermarca, Polonia, Slovacia, România, Letonia, Lituania, Estonia, Slovenia, Bulgaria, Cehia, Belgia, Olanda, Grecia, Italia și Japonia.


Etichete:

Featured Posts
Recent Posts
Archive