SUA neagă orice implicare în protestele din Kazahstan



În timp ce prețul benzinei era din ce în ce mai dificil de permis pentru buzunarele locuitorilor din Kazahstan, aceștia au luat decizia de a își adapta mașinile pentru a folosi GPL.

Din păcate, decizia Guvernului de a dubla prețul gazului petrolier lichefiat într-o singură noapte, i-a scos în stradă pe cetățenii acestei țări din Asia Centrală provicând o serie de proteste nemaiîntâlnite din 1991 când Kazakstanul și-a obținut independența.

După ce au pus stăpânire pe aeroport din Almaty, protestatarii au intrat cu forța în clădirea Guvernului și au atacat și sediile unor bănci. La un moment dat, au folosit și un excavator pentru a sparge o ușă.

Protestele violente au afectat și piețele internaționale, iar tăierea internetului a dus la prăbușirea monedei virtuale bitcoin cu aproape 10 procente. O mare parte din operațiunile de minare a criptomonedei erau înregistrate în Kazahstan.

De teamă că protestele declanșate duminică din cauza dublării prețului la GPL, ar putea să degenereze în manifestații sângerătoare, președintele Kazakstanului, -Jomart Tokayev a cerut ajutor internațional. Curând după acest apel, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, din care mai fac parte Rusia, Armenia și alte câteva state din fosta URSS, a anunțat că va trimite urgent trupe de menținere a păcii în Kazahstan.

În timp ce liderul kazah insistă asupra faptului că pentru aceste incidente sunt de vină „teroriștii” din străinătate, Rusia a detașat deja câteva unități militare, inclusiv parașutiști. De altă parte, îngrijorați de un eventual răspuns dur împotriva protestelor, Occidentul și Statele Unite le cer acestora să dea dovadă de reținere. Mai mult, oficialii de la Casa Albă critică dur zvonurile venite din partea Moscovei, potrivit cărora Statele Unite ar avea o legătură cu aceste proteste. “Există câteva afirmații nebunești ale Rusiei cu privire la faptul că SUA se află în spatele acestui lucru. Permiteți-mi cu această ocazie să transmit că este absolut fals”, a ținut să clarifice Jen Psaki, purtător de cuvânt Casa Albă.

“Mulțimile teroriste sunt în esență internaționale. Ei au urmat o pregătire serioasă în străinătate, iar atacul lor asupra Kazahstanului poate fi și trebuie privit ca un act de agresiune. Mai multe facilităţi de infrastructură au fost distruse. Protestatarii subminează sistemul de stat în timp ce mulţi dintre ai au fost pregătiţi militar în străinătate”, a transmis Kassym-Jomart Tokayev, președintele Kazahstanului.

Fără să stea prea mult pe gânduri, „Apărători ai păcii” dintr-o alianţă militară de state fost sovietice condusă de Rusia au anunțat că vor merge în Kazahstan pentru a stabiliza situaţia.

„Collective Security Treaty Organization (CSTO) - care include Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan şi Tadjikistan - a decis să trimită forţe de apărare a păcii pentru o perioadă determinată în contextul ameninţării la adresa securităţii naţionale şi a suveranităţii Republicii Kazahstan”, potrivit unui comunicat emis de prim-ministrul armean Nikol Pashinyan, care prezidează alianţa.

Din nefericire, manifestațiile au scăpat de sub control iar opt poliţişti şi membri ai gărzii naţionale au fost ucişi în revolte în diferite regiuni ale ţării. Potrivit siteului Tengrinews.kz care îl citează pe Ministerul Afacerilor Interne, 317 ofiţeri şi personal au fost răniţi.

„În oraşele Almaty, Shymkent şi Taraz, au fost făcute încercări de a ataca akimats (birourile administraţiei locale), unde ferestre şi uşi au fost rupte şi au fost provocate alte daune materiale. Pietre, beţe, gaze, piper şi cocktailuri Molotov au fost folosite de mulţime”, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul ministerului.

În timp ce Prim-ministrul Askar Mamin a demisionat în contextul protestelor, iar Alikhan Smailov este interimar, în ţară a fost decretată stare de urgenţă, până pe 19 ianuarie, cu restricţii de mobilitate, inclusiv transport, în trei mari oraşe şi 14 regiuni.


Etichete:

Featured Posts
Recent Posts
Archive