După o săptămână de proteste violente nemaiîntâlnite din 1991, situația din Kazakstan s-a mai calmat după ce președintele a ordonat armatei să tragă fără nicio reținere în oricine va mai protesta. Din păcate însă, bilanțul revoltelor declanșate de dublarea prețului la GPL, după ce oamenii au fost nevoiți să își treacă mașinile pe gaz lichefiat petrolier în condițiile în care prețul benzinei atinsese cote maxime, este unul covârșitor. Potrivit autorităților, 164 de oameni au murit și 2.200 au fost răniți, în timp ce 5.000 de persoane au fost arestate.
Potrivit unei relatări a televiziunii de stat, 103 persoane - printre care şi doi copii - au murit doar în Almatî, cel mai mare oraş al ţării şi capitala economică, unde s-au produs cele mai grave violenţe. În comentarii făcute la postul local Khabar24, ministrul de interne Erlan Turgumbaev a declarat că peste 100 de centre comerciale, clădiri de bănci şi circa 400 de vehicule - în principal maşini de poliţie - au fost distruse.
În paralel cu răspunsul dur la adresa protestatarilor, autorităţile încearcă să reimpună o oarecare normalitate. Astfel, conform Ministerului Comerţului, a fost asigurată deja aprovizionarea cu alimentele de bază în regiunile izolate, iar Ministerul Energiei a transmis că gazul lichefiat şi combustibilul încep să fie furnizate.
În realitate, blocajul informativ continuă, în condițiile în care nu există internet, iar cozile la bănci și supermarketuri sunt interminabile. “Oamenii stau la coadă la bănci ca să scoată bani, deoarece nu se mai poate plăti cu cardul aproape nicăieri”, o citează EFE pe Zara, care locuieşte în capitala Nur-Sultan. Din cauza întreruperilor la reţeaua de internet şi a problemelor cu telefonia mobilă, kazahii nu pot comunica cu rudele din alte zone din ţară.
“Fiica mea s-a dus la Almatî (capitala economică a ţării - n.r.) acum două zile, dar nu se poate întoarce. Se află la periferia oraşului cu bunicul ei, nu se mişcă de acolo. Nu putem face nimic”, mai spune Zara, potrivit Agerpres.
O altă locuitoare din Nur-Sultan, Svetlana, a scris pe Facebook că nu a reuşit să scoată bani de la ATM-urile din cartierul ei, pentru că sunt toate goale. „Şi la supermarketuri toate rafturile sunt goale. Nu mai e nici pâine, nici lapte, nici cartofi. Până şi băuturile alcoolice s-au terminat, mai există doar bere fără alcool. Din câte am înţeles, transportul de mărfuri nu funcţionează şi nici nu se ştie când va fi reluat”, a comentat ea.
Această situație a fost confirmată vineri și de Scott McLean, corespondent CNN: „sunt puncte de control în jurul tuturor instituțiilor guvernamentale și oricine se apropie prea mult este întâmpinat cu focuri de avertisment. Vineri, n-au mai fost semnalate deloc proteste, dar cei care au ieșit să cumpere mâncare și alte bunuri esențiale au descoperit că bancomatele nu funcționează. Cum Internetul merge doar sporadic, pentru cei mai mulți oameni, unica sursă de informare este presa de stat. Potrivit organizației Reporteri fără frontiere, au fost agresați și arestați jurnaliști care relatau despre protestele anti-guvernamentale.”
Există zvonuri conform cărora ajutorul trimis de Rusia ar fi jucat un rol cheie în stabilizarea tensiunilor dintre protestatari și guvernanți.Motivând că țara lui se confruntă cu “bande teroriste” antrenate în străinatate, însuși președintele kazah a cerut asistență din partea OTSC, alianţă militară ce reuneşte şase foste republici sovietice. De altă parte, Moscova nu a făcut un secret din transferul masiv de trupe și echipamente în Kazahstan.
„Divizia aeropurtată nou creată, formată din peste 70 de avioane Il-76 şi cinci AN-124, transportă zi şi noapte în Kazahstan unităţi ale contingentului rusesc din cadrul forţelor OTSC în Kazahstan. Tot aviația militară rusă se ocupă și de transferul rapid de contingente armate din Belarus, Tajikistan, Kîrgîzstan și Armenia”, a confirmat Igor Konașenkov, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării.
Pentru a pipera atât imaginea protestelor cât și a Rusiei în atenția opiniei publice, americanii nu s-au abținut de la a-și exprima suspiciunea cu privire la decizia președintelui din Kazahstan de a cere intervenția Rusiei pentru înăbușirea manifestațiilor.
„Eu cred că autoritățile și guvernul din Kazahstan au capacitatea de a gestiona adecvat protestele, astfel încât să mențină legea și ordinea, respectând în același timp drepturile manifestanților. De aceea nu înțeleg de ce au simțit nevoia să solicite asistență externă. O lecţie din istoria recentă arată că, odată ce ruşii sunt pe teritoriul vostru, este foarte greu să-i mai faci să plece”, a mărturisit Antony Blinken, secretar de stat.
