Rusia și Ucraina își numără aliații în caz de război
Presiunea armatei ruse desfășurată la granița cu Ucraina a dat naștere unor suspiciuni cu privire la o posibilă invazie a Rusiei. Aceste credințe sunt împărtășite puternic atât de Statele Unite ale Americii cât și de majoritatea țărilor din Vestul Europei. La polul opus, Kremlinul dă asigurări că nu intenţionează să atace, dar solicită garanţii formale de securitate, inclusiv, în special, asigurarea că Ucraina nu va intra niciodată în NATO şi revenirea la desfăşurarile militare ale Alianţei Nord- Atlantice aşa cum era în 1997.
Dispuse să negocieze aceste cerințe lansate atât de o tabără cât și de alta, NATO și Rusia și-au trimis zilele acestea scrisori oficiale, cuprinzând răspunsul cu privire la concesiile pe care sunt gata să le facă în cadrul conflictului Rusia-Ucraina.
În timp ce Statele Unite şi NATO au respins cererile Rusiei în scrisori miercurea trecută, lăsând totuși uşa deschisă negocierilor pe alte subiecte, cum ar fi desfăşurarea de rachete sau limitările reciproce ale exerciţiilor militare, Rusia și-a trimis ieri răspunsul în scris la Washington.
„Putem confirma că am primit un răspuns scris din partea Rusiei. Credem că nu ar fi productiv să negociem în public, aşa că vom lăsa Rusiei posibilitateasă discute despre răspunsul lor, dacă doreşte. Rămânem pe deplin angajaţi dialogului pentru a rezolva aceste probleme şi vom continua să ne consultăm îndeaproape cu aliaţii şi partenerii noştri, inclusiv cu Ucraina”, a spus un purtător de cuvânt al diplomaţiei americane, fără a dori să precizeze conţinutul.
Temându-se pentru viitorul țării sale, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat astăzi în parlamentul de la Kiev, că țara sa își va suplimenta efectivele forțelor armate cu 100.000 pe o perioadă de trei ani. De altă parte, șeful statului ucrainian a salutat cu multă recunoștință ajutorul internațional sub formă de spriin diplomatic și militar, după apelul lansat săptămânile trecute.
După răspunsul prompt al mai multor țări din vest, Polonia a confirmat astăzi că va ajuta și ea Ucraina cu provizii de gaz și arme, în contextul în care statul vecin se confruntă cu ameninţarea unei noi intervenţii militare ruse. Potrivit prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, Polonia va ajuta Ucraina cu zeci de mii de gloanţe de artilerie, mortiere uşoare, sisteme portabile de apărare antiaeriană şi drone de supraveghere.
La fel de interesat pentru pacea și independența Ucrainei s-a arătat și președintele român, Klaus Iohannis care, în cursul zilei de azi, a avut o discuție cu președintele Ucrainei, reinterând sprijinul ferm al ţării noastre pentru suveranitatea Ucrainei şi integritatea sa teritorială, precum şi pentru aspiraţiile sale europene şi euroatlantice.
„Președintele Klaus Iohannis a arătat că este inacceptabilă amenințarea cu folosirea forței și tentativa de subminare a actualilor parametri ai arhitecturii europene de securitate, precum și încercările de recreare a unor ,,sfere de influență” și a reafirmat susținerea puternică a României pentru dreptul Ucrainei de a-și alege propriile opțiuni de politică externă și de securitate. Președintele României a reiterat sprijinul pentru politica de nerecunoaștere a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea și a apreciat comportamentul responsabil al Ucrainei în vederea evitării creșterii tensiunilor. La rândul său, Președintele Ucrainei a mulțumit României pentru sprijinul vocal și activ atât în cadrul Uniunii Europene, cât și al NATO”, se arată în comunicat.
„Sprijinul diplomatic pentru Ucraina este cel mai important şi mai necondiţionat începând din 2014 şi el continuă. Asistenţa militară şi tehnică pentru Ucraina este cea mai importantă, cea mai preţioasă şi continuă să sosească”, a declarat Zelenski în faţa aleşilor ucraineni. De altă parte, Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a declarat că țara sa este pregătită pentru negocieri constructive cu Rusia, cu condiția ca Moscova să facă primul pas. „Ucraina este pregătită pentru negocieri constructive, dar nimeni nu va exercita presiuni asupra noastră, nimeni nu ne va forța să facem ceva, pentru că Ucraina a făcut deja destule pentru pace. Depinde de Rusia să facă un pas acum”, a declarat Dmitro Kuleba.
În tabăra cealaltă, Rusia a primit susținere din partea Belarusului dar și a Ungariei. În cursul unei întrevedere la Moscova cu președintele rus, Vladimir Putin, Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că niciun lider european nu vrea război. „Vizita mea de astăzi este, în parte, şi o misiune de pace şi aş dori să vă asigur că niciun lider al Uniunii Europene, al statelor membre nu îşi doresc un război. Suntem în favoarea unei soluţii politice”, a subliniat Viktor Orban în debutul întâlnirii cu preşedintele rus.
În timp ce continuă să garanteze că nu intenționează să atace sau să invadeze Ucraina, Rusia a promis transparenţă în privinţa manevrelor militare pe care le va desfăşura în Belarus la mijlocul lunii februarie, astfel că cei care se tem de un potențial război vor putea să fie martori la faptul că Moscova nu minte. „Moscova i-a informat pe ataşaţii militari ai altor state cu privire la exerciţiul comun cu Belarus. Rusia nu este obligată să ofere această informaţie, însă autorităţile sale au ales în mod voluntar să procedeze astfel. Manevrele militare sunt programate să dureze zece zile, între 10 şi 20 februarie”, a declarat marţi ministrul apărării, Serghei Şoigu, conform agenţiei Interfax.
