Rusia ia în derâdere cererea Maiei Sandu ca soldații ruși să se retragă din Transnistria



Dacă în timpul mandatului prezidențial al lui Igor Dodon, Rusia s-a bucurat de o relație foarte apropiată cu Republica Moldova, pierderea celui mai înalt fotoliu de la Chișinău, în fața pro-europenei Maia Sandu, a iscat o serie de dezacorduri între cele două țări. Recent, Maia Sandu a luat atitudine și a cerut Rusiei să își retragă din Transnistria muniţiile şi trupele din cadrul Grupului Operativ (GOTR), creat pe rămăşiţele fostei Armate a 14-a sovietice în Transnistria, iar misiunea de pacificare trebuie transformată în una civilă sub egida OSCE. De la începutul anilor 1990, forțele ruse sunt desfășurate în Transnistria, acest teritoriu pro-rus care s-a separat de Moldova după prăbușirea URSS.

”În perioada sovietică, depozitul de la Cobasna era cunoscut ca depozitul nr. 1411 de muniţii de artilerie, reprezentând arsenalul strategic al Districtului militar Sud-Vest al URSS. Dar cea mai mare parte a muniţiilor a fost stocată aici după retragerea trupelor sovietice din fosta Republică Democrată Germană (RDG), Cehoslovacia şi alte ţări din fostul Pact de la Varşovia. Conform cifrelor oficiale, aici ar fi stocate în prezent peste 20.000 de tone de arme şi muniţii”, informează Protv.

În apărarea sa, soldații rușii explică că participă la o operațiune de menținere a păcii în cadrul unui acord de pace semnat în 1992 și care a pus capăt unui conflict armat între Chișînău și Transnistria, soldat atunci cu 1.000 de morți.

Recent, Maia Sandu a cerut soldaților ruși să plece din Transnistria. ”Nu există niciun acord semnat de Republica Moldova prin care să fie permisă staţionarea grupului operativ al forţelor ruse în regiunea transnistreană, precum şi a muniţiei militare. Obiectivul nostru este să obţinem retragerea forţelor ruse de pe teritoriul Moldovei. Sunt absolut împotriva federalizării Republicii Moldova. Sunt convinsă că noi vom găsi un format de soluţionare a conflictului. Acesta trebuie să includă evacuarea integrală a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Noi mereu am vorbit despre acest lucru şi vom vorbi în continuare”, a precizat Maia Sandu.

Această atitudine curajoasă a liderului de la Chișinău, a atras atenția lt. gen. rt. Ben Hodges, comandant al Armatei SUA în Europa în anii 2014-2018 și comandant al forţelor terestre aliate NATO în anii 2012-2014, care a mărturisit că și-ar fi dorit ca și liderii de la Berlin și Paris să fie la fel.

„Noua administraţie de la Washington ar trebui să elaboreze o nouă strategie pentru regiunea Mării Negre care să includă şi Republica Moldova, cu o atenţie sporită asupra problemei transnistreane. Preşedintele Maia Sandu a demonstrat foarte mult curaj chiar în timpul primei săptămâni de mandat, atunci când a declarat că a venit timpul ca soldaţii ruşi să plece din Transnistria. Este un început măreţ, când un lider politic începe să vorbească atât de clar. Mi-aş dori ca şi liderii politici din Berlin şi Paris să vorbească la fel de clar. Va fi necesar ca Berlinul şi Parisul să facă presiuni asupra Kremlinului pentru a se obţine acest lucru. Fără o presiune din partea Germaniei şi a Franţei asupra Kremlinului, nu cred că va fi posibil. De asemenea, şi SUA trebuie să colaboreze strâns cu liderii din Berlin şi Paris asupra acestui subiect. Când preşedintele Biden i-a spus preşedintelui Putin despre faptul că suveranitatea Ucrainei este prioritatea noastră, a fost enunţată de fapt, o declaraţie de politici. Dar noi încă nu avem o strategie care să susţină aceste politici”.

”Eu cred că administraţia trebuie să elaboreze o strategie pentru regiunea Mării Negre, care să includă Republica Moldova, cu tot cu politica sa în privinţa Transnistriei. În mod evident, rezultatul pe care ni-l dorim ar fi ca trupele blindate ruseşti să înceapă părăsirea unor astfel de regiuni, precum Transnistria. Principala trăsătură a exercițiilor militare rusești este lipsa transparenței. După mine, acesta este un exemplu a modului în care Kremlinul îşi doreşte să facă uz de aceste mişcări ca şi demonstraţie de influenţă, pentru a testa administraţia Biden, pentru a pune presiuni asupra administraţiei lui Zelenski, dar, de asemenea, este o demonstraţie a neglijării de către ei a normelor dreptului internaţional şi ignorarea mediului de pace. Desigur, ei pot face exerciţii militare, însă trăsătura principală a exerciţiilor ruseşti este lipsa transparenţei. De fapt, dacă ar fi mai transparenţi, ar putea scădea din tensiuni şi să atenueze îngrijorările oamenilor. Este important să ţinem minte faptul că soldaţii ucraineni mor practic în fiecare săptămână, chiar ieri am aflat de nimicirea unui soldat, în timpul aşa numitei încetări a focurilor. Această situaţia ar putea înceta imediat dacă Kremlinul şi-ar dori acest lucru”.

”Cu siguranţă, forţele Federaţiei Ruse sunt bine echipate, modernizate, au capacităţi foarte mari. Dar forţele armate ucrainene au oprit forţele ruse la ceea ce numim azi linia de contact, unde ruşii au fost nevoiţi să se oprească. Şi asta în pofida faptului că ruşii deţin superioritate în ceea ce priveşte forţele aeriene şi capacitatea navală. Forţele armate ale Ucrainei au oprit forţele ruseşti, şi acest lucru este o demonstraţie a calităţii forţelor armate ale ucrainene. În al doilea rând, am învăţat multe despre capacităţile forţelor armate ale Federaţiei Ruse în ceea ce priveşte manevrarea dronelor şi altor arme electronice, abilitatea lor de a intercepta mesajele și a stabili destinaţia, atunci când interceptează mesajele de la sursă; acest proces de învăţare a fost destul de dureros, dar cu toţii am însuşit lecţia. În al treilea rând, desigur, dezinformarea este parte a Forţelor ruse, la fel ca tancurile şi artileria. Şi dorinţa de răspândi minciuna, de a induce în eroare, de a crea naraţiuni false este una din metodele pe care le aplică”, a adăugat Ben Hodges.

La auzul cererii făcute de președintele Republicii Moldova, Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a calificat drept iresponsabil ⁣ apelul lansat.

„Este puţin probabil ca acest lucru să ajute la o soluţionare şi să putem accepta astfel de cereri, destul de iresponsabile”, a reacţionat Lavrov, în cadrul unei conferinţe de presă. Mai mult, prin intermediul Elenei Panina, membră a Comitetului pentru afaceri internaționale al Dumei de Stat, Rusia a transmis că nu va accepta niciodată retragerea trupelor sale din Transnistria, ”indiferent de ce va spune Maia Sandu, sub dictarea unui sufleor american”.

„Maia Sandu dorește că trupele pacificatoare ruse să se retragă (n.r. din regiunea transnistreană) și în același timp respinge din start scenariul federalizării, cu ajutorul căruia poate fi asigurat un echilibru al intereselor și pacea pe termen lung. Ce li se oferă rezidenților din regiunea transnistreană în schimb? De fapt, o revenire la situația din 1992, când a izbucnit conflictul sângeros care s-a soldat cu moartea a mii de oameni. Asistăm la o perspectivă de dezghețare a conflictului, ce va fi urmată de intrarea în faza fierbinte, indiferent de ceea ce spune Maia Sandu despre dorința sa de a soluționa problema în mod pașnic. Este evident că un asemenea scenariu nu va fi niciodată acceptat la Tiraspol. Problema transnistreană ar fi putut fi rezolvată în urmă cu 17 ani, când Rusia a propus memorandumul Kozak. Acest proiect a fost respins sub presiunea SUA. Rămâne doar să regretăm că declarațiile actuale ale Maiei Sandu par a fi scrise sub dictarea unui sufleor american ”, a precizat Panina.

La câteva zile însă, președintele rus, Vladimir Putin a declarat că țară sa este gata să își retragă trupele din regiunea transnistreană, inclusiv misiunea sa de pacificare, însă doar după ce va fi găsită o soluţie paşnică pentru conflictul îngheţat de pe Nistru. „Maia Sandu, în calitate de reprezentant al unei forţe politice, nu a spus nimic nou, noi demult auzim declaraţiile liderilor occidentali despre necesitatea retragerii contingentului nostru de pacificatori. Maia Sandu este preşedinte al Republicii Moldova, dar este şi cetăţeană a României. În general, noi suntem pentru retragerea pacificatorilor (ruşi), dar după ce va fi creată o situaţie favorabilă, va fi stabilit un dialog decent între Transnistria şi cealaltă parte a Moldovei, atunci când se va merge pe o cale paşnică de aplanare a situaţiei. Noi cu fostul preşedinte (al Republicii Moldova, Vladimir) Voronin am fost foarte aproape de aceasta (de soluţionare). Însă, în ultimul moment, liderii ţărilor occidentale l-au presat, el a renunţat, s-a disociat de înţelegerile anterioare şi soluţionarea problemei transnistrene a fost amânată pe un termen nedeterminat. De ce? Nu este clar deloc! Ulterior i-am întrebat pe omologii mei din UE, de ce aţi procedat aşa? Au zis că aşa a ieşit! Nu ne vom axa pe detalii, însă mai devreme sau mai târziu această problemă va trebui rezolvată”, a declarat Putin.

Tags