Președintele Croației consideră că Occidentul este responsabil pentru criza din Ucraina

După ce, China și-a prezentat public susținerea față de Rusia în conflictul Ucraina-NATO, Statele Unite ale Americii nu a întârziat să facă ce a promis, și anume, să trimită deja mai mulți soldați către statele membre ale Alianței, aflate în Europa de Est. Astfel, după ce a promis că va suplimenta armata pe care o are deja în această regiune, Pentagonul a trimis deja primii parașutiști către bătrânul continent.

Potrivit Comandamentul militar al SUA în Europa, în cursul zilei de vineri, primele trupe americane trimise să consolideze apărarea aliaţilor europeni din NATO în contextul comasării de trupe ruse la graniţa ucraineană au sosit în Germania.

„Soldaţi din Corpul de Armată 18 Aeropurtat au sosit astăzi la Wiesbaden. În Germania va fi stabilit un cartier general pentru gestionarea desfăşurării a circa 1.700 de militari americani din SUA în Polonia. Circa 1.000 de militari dintr-un batalion de infanterie Stryker vor fi repoziţionaţi de la o bază din Germania în România, iar aproximativ 2.000 de militari americani vor veni în Europa de la baza Fort Bragg din Carolina de Nord, dintre care 1.700 vor fi desfăşuraţi în Polonia şi 300 în Germania”, a declarat un purtător de cuvânt al comandamentului.

Pe lângă trupele trimise pentru susținerea Ucrainei în eventualitatea unui atac, americanii nu au ratat ocazia de a acuza Rusia că ar încerca să fabrice pretexte, cum ar fi imagini cu false atacuri, pentru a justifica invadarea Ucrainei. „În cadrul acestui plan, credem că Rusia vrea să producă un film foarte explicit de propagandă, care va conține imagini cu cadavre și actori care interpretează rolul localnicilor îndurerați, dar și imagini cu zone distruse și echipamente militare ale Ucrainei sau provenind din Vest”, a transmis John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

„Facem public acest plan pentru a scoate la iveală acțiunile destabilizatoare ale Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a descuraja Rusia să mai continue această campanie periculoasă”, a completat Ned Price, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

La polul opus, Rusia respinge ideea acestui scenariu. „Pot să vă asigur că Rusia nu a fost niciodată implicată în asemenea afaceri, și nu există niciun motiv logic pentru ca așa ceva să se întâmple”, a clarificat Vladimir Cijov, ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană.

Pentru că acest conflict între NATO și Rusia are la baza sa interesul ca cealaltă tabără să fie văzută ca inamicul numărul 1 mondial (SUA – din punct de vedere al manipulării și Rusia, din punct de vedere al securității), disputa dintre aceste două super puteri, a atras nu doar o serie de reacții din partea mai multor lideri internaționali ci și setarea unor tabere de aliați gata să sprijine una dintre cele două părți. Astfel, în timp ce SUA au în spate susținerea NATO și a țărilor din vest (Canada, Marea Britanie, Germania etc), Rusia a primit suportul Ungariei, Belarusului, Turciei și Chinei.

Recent, și Croația a trecut de partea rușilor acuzând Occidentul că incită la război în Ucraina. În opinia președintelui croat, Zoran Milanovic, NATO ar trebui să discute cu Rusia și să îi ia în considerare interesele acesteia în criza actuală.

„Este vorba despre interesele Rusiei, cu care este necesar dialogul în locul incitării la război pe care o vedem de mai multe săptămâni. Aceste interese au un caracter statal şi nu sunt un capriciu al preşedintelui rus Vladimir Putin. Nu este vorba despre o chestiune legată de starea psihologică a lui Putin, aşa cum se încearcă să fie prezentată tot timpul, pentru că Rusia nu este Putin. Rusia va fi şi a fost înaintea lui Putin. Pot fi solidar cu Polonia şi Lituania, şi sunt, pentru că este vorba de ţări membre ale NATO. Ucraina nu este membră a NATO, acolo este altă istorie, o istorie complet diferită. Cu toate că țara noastră este stat membru al NATO din anul 2009, promit că nu noi permite Croației să participe la o strategie care, în opinia mea, este o greșeală. Occidentul este responsabil pentru criza din Ucraina, ţară pe care o consider ca fiind una dintre cele mai corupte din lume”, a indicat preşedintele Zoran Milanovic.

De altă parte, premierul croat Andrej Plenkovic a calificat declaraţiile lui Milanovic drept ruşinoase şi contrare politicii oficiale a guvernului de la Zagreb, şi a transmis Kievului scuze.