Premierul italian, Mario Draghi avertizează: „Este inutil să discuți cu Putin”

Războiul dintre Ucraina și Rusia a împărțit omenirea în două tabere. Dacă unii consideră atacul rusesc lansat în data de 24 februarie împotriva ucrainenilor, ca fiind unul just, cealaltă tabără este de părere că nicio explicație nu poate scuza crimele comise și milioanele de vieți traumatizate.

În timp ce întreg Occidentul este de partea Ucrainei, Libia, China, Siria, Belarus sau Ungaria și-a făcut publică susținerea deciziilor președintelyi rus, Vladimir Putin fie prin declarații, fie prin refuzul de a impune sancțiuni, de a comenta negativ sau de a vota eliminarea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.

Mai nou, Serbia se alătură taberei de aliați ai Moscovei. În timp ce weekndul trecut, mii de sârbi au manifestat pe străzile Belgradului în semn de susținere a rușilor, ieri, Preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic a acuzat Ucraina şi o ţară neidentificată din Uniunea Europeană că se află în spatele unei serii de ameninţări false cu bombă vizând avioane de pasageri ale companiei Air Serbia. Potrivit Agerpres, de la lansarea invaziei Rusiei în Ucraina spre sfârşitul lunii februarie, cel puţin 12 zboruri ale Air Serbia au fost nevoite să se întoarcă la Belgrad sau la Moscova din cauza ameninţărilor cu bombă şi aeroportul din Belgrad a fost evacuat de cel puţin trei ori.

„Serviciile străine (de informaţii) din două ţări fac aceasta. Una este o ţară din UE, iar Ucraina este cealaltă.

Serbia, care este aproape în întregime dependentă de gazul şi petrolul rusesc, refuză să impună sancţiuni împotriva Kremlinului decizând astfel să continue legătura cu Rusia menținând zboruri regulate către Moscova. Conform lui Vucic, ţara sa va continua să facă acest lucru “din principiu”.

„Continuăm aceste zboruri literalmente din principiu, pentru că vrem să arătăm că suntem o ţară liberă şi luăm propriile decizii. Nu decideţi pentru noi când să anulăm zborurile”, a insistat el.

De altă parte, războiul continuă să fie alimentat de bo,bardamentele rușilor asupra orașelor și a oamenilor ucraineni. În această dimineață, presa națională anunța moartea a șase persoane (printre care și un copil) și rănirea altor opt, după un salt de rachete rusești asupra orașului Liov, din vestul țării. Potrivit guvernatorului regional, Maksym Kozytsky, victimele au fost raportate după ce cinci rachete puternice au lovit orașul.

Alarma bombardamentelor a răsunat și în orașul Dnipro, din centrul-estul Ucrainei. Conform lui Valentyn Reznichenko, șeful administrației militare regionale a orașului, două rachete au lovit raioanele Synelnykiv și Pavlograd rănind două persoane.

La aproape 2 luni de la lansarea invaziei ruse, pagubele înregistrate de Ucraina sunt imposibil de estimat. Cu toate că și armata rusă a pierdut destul de multe vieți dar și echipament, Vladimir Putin nu pare să dea vreun semn că este dispus să înceteze focul. Mai mult, șeful de la Kremlin a declarat săptămâna trecută că negocierile de pace dintre cele două țări au intrat într-un impas acuzând Ucraina de schimbarea atitudinii și influența Occidentului asupra noii poziții. De cealaltă parte, omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, argumentează lipsa de interes pentru negocieri, pe baza descoperirii gropilor comune din Bucea și a sutelor de civili executați, în orașele din jurul Kievului.

Mai mult, conform președintelui ucrainean, ucrainenii ar putea pune punct oricărei încercări de a opri conflictul pe cale diplomatică, dacă rușii continuă să ucidă civili.

„Trebuie să găsim o cale de dialog cu Rusia, dacă ei sunt capabili și dacă noi mai suntem gata pentru asta, dar șansele scad de la o zi la alta. Gândiți-vă la Bucea sau la Borodeanka (Borodianka)... după ce s-a întâmplat acolo, nimeni nu mai vrea să negocieze. Societatea noastră nu mai vrea să continuăm discuțiile. E o mare tragedie. În istoria veche de secole a Ucrainei, există povești cum că Ucraina ar fi luat teritoriile altora sau că ar trebui să dea teritorii altora. Ucraina și poporul nostru au spus cât se poate de clar: nu vrem pământul altcuiva și nu vom renunța la teritoriul nostru”.

„Este inutil să discuți cu Putin. Încep să cred că aceia care spun că e inutil să vorbești cu el (Putin) și că este doar o pierdere de timp au dreptate”, a explicat ieri și premierul italian, Mario Draghi decizând să redeschidă luni, ambasada de la Kiev.

Teama de deciziile lui Vladimir Putin se răsfrâng asupra posibilității ca acesta să recurgă la arme nucleare în Ucraina. Această teamă este confirmată până și de strănepoata fostului lider sovietic Nikita Hrușciov.

„Cred că Putin și-a propus să câștige acest război cu orice preț. Asta sugerează că, dacă are nevoie de asta ca să declare victoria, una dintre opțiuni ar putea fi recurgerea la arme nucleare tactice. În Rusia, popularitatea lui Putin e în creștere întrucât, până la urmă, rușii nu au scăpare, n-au unde pleca. Cei care au putut s-o facă, având ocazia și curajul necesare, au plecat deja. Estimez la 300.000 numărul rușilor care au părăsit deja țara, o gigantică fugă a creierelor. Soarta celorlalți ruși rămâne însă legată de Kremlin”, a comentat Nina Hrușciova, strănepoata lui Hrușciov.