Jocul va fi comoara tuturor, atunci când orice om va ştii să îl preţuiască. Această situaţie presupune o legătură între cel care propune jocul şi cel care va participa în mod direct la joc. De aceea, educaţia făcută prin joc, este o necesitate în grădiniţe şi şcoli de care cu toţii ne bucurăm. Această necesitate conferă preşcolarilor şi şcolarilor o educaţie şi o instruire aparte care să îi ajute să înţeleagă demersul creaţiei şi a tuturor aspectelor frumosului. Din punct de vedere estetic, jocul didactic este o disciplină de bază prin care exprimarea eu-lui devine completă; astfel spus, acesta este unul din mijloacele prin care comunicarea se poate transmite de la un participant la altul, prin intermediul cerinţelor de a forma echipe. (copii de vârste încă fragede).
Profesorii sunt înclinaţi să sprijine creativitatea elevilor prin activităţi de joacă şlefuind aptitudini sau doar descoperind aptitudini care produc o reală plăcere. De ce este atât de important acest domeniu? Şi de ce, mai ales trebuie să educăm elevii în acest sens? Prin joc, copiii sunt ajutaţi să vadă frumosul; iar ei au nevoie de frumos încă din primii lor ani de viaţă pentru a înţelege că binele este ceea ce ei trebuie să caute şi pentru a ştii să îşi ghideze întreagă viaţă spre fapte bune, spre avantaje, prietenii şi iubire.
Elevii sunt învăţaţi să nu treacă pe lângă valorile frumosului pe care viaţa şi mediul i le oferă, fără ca aceştia să le observe. Fapt pentru care, elevii atunci când practică tot felul de jocuri, sunt îndreptaţi să accentueze valori esenţiale: aspecte ale naturii, arta, folclorul, tradiţii. Iar aceste frumuseţi vor fi exprimate prin ceea ce profesorii lor le vor cere ca tipuri de joc; Platon, spunea odată că “Frumosul se educă prin frumos”. Jocul, pe care l-am testat de generaţii întregi, este tema cea mai sacră pe care trebuie să o dăm mai departe elevilor, prin activităţi în care aceştia îşi folosesc aptitudinile în a construi frumosul.
Atunci când un elev participă la un joc, se poate oberva cu ochiul liber, formarea calităţilor precum îndemânarea, răbdarea, simţul estetic şi cel al perfecţionării; calităţi ce se transformă în trăsături de personalitate ceea ce înseamnă nu neapărat o carieră în domeniu, dar cu siguranţă un stil de viaţă care să se bazeze pe fericire, sensibilitate, iubire şi speranţă. Astfel spus, activităţile de joacă exercită o influenţă benefică asupra elevilor (de oricare vârstă) pentru că se adresează unui nivel moral, estetic, intelectual şi afectiv al acestora, iar într-un astfel de proces, educatorul îşi asumă o mare responsablitate.
În procesul educării prin joc, elevii vor fi învăţaţi să îmbine talentele cu emoţia pentru a da viaţă unor rezultate care să le reprezinte cel mai bine aptitudinile. Unul dintre cele mai vizibile şi puternice obiective este acela al stimulării potenţialului creativ al elevilor. Copii deţin suficiente resurse cu ajutorul cărora să se joace, consumând astfel, creativitate;
Jocul didactic este un tezaur pe care elevii trebuie să îl primească, folosească şi transmite mai departe, realizând un echilibru între generaţii. Balanţa acestui echilibru este dată de legătura dintre planurile afective şi intelectuale pe care le posedă elevii. Prin participarea la joc, elevii sunt mai receptivi la nou, acceptă situaţii, sunt deschişi şi chiar dezvoltă o legătură interdisciplinară, având drept obiectiv relaţiile dintre educaţia prin joc cu celălalte discipline.
Dacă elevii gimnaziali, au parte de acest privilegiu, în cadrul cursurilor şcolare, atunci când ajung la liceu, aceştia îşi pot canaliza întregul set de aptitudini asupra uneia singure, deoarece, liceul le oferă posbilitatea unei specializări; deci, a aprofundării unui singur domeniu (licee cu specializare de sport, desen artistic, design, arhitectură, pictură etc). Astfel spus, jocul urmăreşte în primul rând formarea personalităţii elevului. În al doilea rând, se urmăreşte dezvoltarea capacităţii de percepere şi de înţelegere justă a frumosului în realitate (frumos care se revarsă din natură, familie, relaţiile din jurul lor, muncă etc). Aceste obiective pregătesc elevii pentru actul de valorizare-receptare-asimilare şi pentru cel de creare a valorilor vieţii.
Autoformarea este în acest proces, o subdivizie a stimulării şi promovării creativităţii. Atunci când sunt puşi să se joace, elevii adoptă o puternică apiraţie a trăsăturilor morale care rezultă din trăirile afective în faţa temelor date, fie că acestea sunt din aria desenului, muzicii, artelor practice sau sportului. Elevii vor fi puşi în situaţia de a observa tot ceea ce este corect şi frumos în comportamentul celorlalţi participanţi la aceaşi activitate. Activitatea de joacă este un mijloc sigur prin care elevii sunt disciplinaţi şi educaţi spre un bine ce le va servi toată viaţa.
Gustul estetic este principala ţintă a jocurilor cu teme artistice, identificat cu capacitatea de a reacţiona spontan la ceea ce ne place sau nu. În cazul elevilor, gustul se manifestă prin plăcerea de a privi încântat/atras de frumos, de a lucra cu obiecte colorate, de a alege întotdeauna obiecte luminate etc. Astfel, gusturile elevilor deşi neargumentate, sunt cele care reuşesc să facă diferenţa dintre un joc spontan bine realizat şi munca de zeci de minute pentru a reuşi un joc bun. Iar acest gust estetic vine automat odată cu trăsăturile tuturor copiilor; doar că pentru a fi îmbunătăţit, individual, elevii sunt educaţi în timpul şcolii.
Desigur, pentru ca această acţiune să aibă loc fără întreruperi, profesorii trebuie să lase libertate de exprimare elevilor, stimulându-i prin încurajări şi sugestii, dar niciodată impunându-le ceva. Creaţia spontană exprimă personalitatea elevului, preferinţele şi interesul acestuia, iar pentru asta, îndrumătorii trebuie să îi pună la dispoziţie materialele, tehnicile şi modalităţile de exprimare.
Astfel cu ajutorul cursurilor, elevii vor găsi plăcută activitatea jocurilor deoarece sunt stimulaţi să exprime sentimente, atitudini, dorinţe, idealuri cu ajutorul propriilor mijloace de reprezentare. Toate metodele de joacă dezvoltă priceperea elevilor în a-şi realiza singuri imaginea frumosului dar şi sentimente de siguranţă emoţională precum bucuria, liniştea. Armonia este un element benefic al activităţilor de joacă care stimulează fantezia elevilor în cadrul creaţiilor.
