Franța și Germania se opun aderării Ucrainei la Uniunea Europeană
Războiul dintre Ucraina și Rusia nu s-a încheiat și în ciuda faptului că după 80 de zile de luptă nemiloasă și zeci de mii de morți de ambele tabere, Rusia a reușit să cucerească orașul port, Mariupol, experții sunt de părere că ordinul de la Moscova implică continuarea invaziei.
Empatică cu durerea unei țări distruse complet pe flancul sud est, Comisia Europeană (CE) evocă un împrumut comun în vederea reconstrucției Ucrainei. Cu toate că întreaga Europă este martoră la atrocitățile care se petrec pe teritoriul Ucrainei, există totuși câteva țări din Blocul comunitar care sunt reticente la această propunere.
Din cauză că războiul rus este încă în curs de desfășurare, autoritățile ucrainene nu pot estima amploarea nevoilor țării în vederea reconstrucției. Dar până la încheierea unei păci între cele două țări implicate, Comisia Europeană vrea să se asigure că există voință și resurse pentru a reda speranța Ucrainei. Potrivit CE,pagubele sunt estimate la „sute de miliarde de euro, dintre care peste 100 de miliarde de euro numai infrastructura fizică”.
„Vine un moment, mai devreme sau mai târziu, când va trebui să ne uităm la finanţări la o scară europeană, aşa cum am făcut în cazul Covid-19. Astfel, propun să se înfiinţeze un instrument financiar - denumit ”RebuildUkraine”, alături de bugetul european, care să permită acordarea Ucrainei unor împrumuturi şi subvenţii - condiţionate de reforme în domeniul statului de drept şi luptei împotriva corupţiei - şi unor investiţii aliniate obiectivelor europene în domeniile digilat şi luptei împotriva modificărilor climatice.
Acest instrument va avea la bază experenţa dobândită de UE în cadrul Facilităţii relansării şi rezistenţei - principalul instrument al planului european al relansării economice vizând susţinerea statelor membre UE în criza Covid-19, finamţat, fără precedent, printr-o îndatorare comună.
Subvenţiile de acordat Ucrainei ar putea fi finanţate fie prin contribuţii suplimentare ale statelor membre (şi ale unor ţări terţe care doresc acest lucru) la Faclitate (RebuildUkraine) şi la programe existenete ale UE (...), fie printr-o revizuire ţintită a bugetului european aferent perioadei 2021-2027.
Aceste resurse ar putea de asemenea servi la finanţarea împrumuturilor de acordat Ucrainei, dar dată fiind amploarea împrumuturilor care vor fi, fără îndoială, necesare, o strângere de fonduri în numele UE sau cu garanţii naţionale ale statelor membre fac parte dintre opţiunile avute în vedere”, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele CE Frans Timmermans. Potrivit unui funcționar de rang înalt de la UE, „Comisia Europeană invită statele membre (UE) să exploreze aceste idei, pentru a vedea dacă există o voinţă de a merge mai departe. Însă aceste propuneri sunt vagi”.
Totuși, ideea unei noi datorii comune provoacă reticenţe - mai ales în Germania şi în ţările ”frugale” din Europa de Nord, care s-au alăturat cu dificultate planului european de relansare economică postcovid în vara lui 2020.
Între timp, autoritățile de la Kiev se luptă de zor cu imaginile atacurilor asupra țării și a civililor. Dacă discuțiile de negociere cu Rusia sunt într-un punct mort, Kievul trage speranța că cererea de aderare la Uniunea Europeană va avea un răspuns pozitiv și astfel, rezistența ucrainenilor va fi răsplătită.
Din nefericire pentru președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, după președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a declarat în cursul zilei de ieri că nu este de acord să i se permită o scurtătură Ucrainei în vederea aderării la Uniunea Europeană.
Până la luarea unei decizii finale, UE și-a confirmat intenția de a investi până la 300 de miliarde de euro până în 2030, pentru a curma dependenţa de petrolul şi gazul rusesc.
„Economisirea energiei este cea mai rapidă și mai ieftină modalitate de a aborda criza energetică actuală. Prin urmare, vom crește obiectivul UE de eficiență energetică pentru 2030 de la 9% la 13%. Apoi, vom face o investiție masivă în energie regenerabilă, principala ţintă. Aici ne creștem obiectivul pentru 2030 de la 40% energie regenerabilă la 45% energie regenerabilă”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.
„În cadrul proiectului REPowerEU, Bruxelles-ul va propune o lege care să simplifice obținerea licențelor pentru proiecte eoliene și solare. Totodată, ţările membre vor fi obligate să adauge panouri solare pe clădirile publice și comerciale începând cu 2025 și pe noile locuințe începând cu 2029”, informează Protv. În acest sens, Germania, Olanda, Danemarca și Belgia au decis sdeja să accelereze tranziția către energia verde printr-un proiect de anvergură, constând în instalarea de turbine eoliene în Marea Nordului. Obiectivul acestor țări este ca în acest fel să furnzieze energie pentru 230 de milioane de locuințe din Europa.
Acest efort european comun pentru a scăpa de dependența de Rusia, izolând-o definitiv de restul lumii, crează îngrijorare printre ruși. Astfel, în paralel cu războiul, responsabilii de la Moscova se străduiesc să minimalizeze pierderile.
„Este deja în curs o redistribuire a exporturilor. Volumul livrărilor către regiunea Asia-Pacific a crescut semnificativ. În jur de 54 de companii, mici, medii și mari, au contracte cu Gazprom Export. Din informațiile mele, cam jumătate din ele și-au deschis deja conturi în banca noastră în moneda străină și ruble, ca să asigure fluxul de valută, conversia în ruble și plata gazelor în ruble”, a transmis Alexander Novak, vicepreședinte al Guvernului Federației Ruse.
