Europa forțată să intre în carantină înainte de Crăciun



Cu un an în urmă, omenirea a crezut că situația de criză cu care se confruntă chinezii va rămâne doar în perimetrul granițelor sale. Inopinant, noul coronavirus a trecut frontierele Chinei și s-a răspândit rapid în restul lumii. În primăvară, o planetă întreagă experimenta o criză nemaiîntâlnită, forțându-i pe lideri să impună carantine naționale, iar oamenii să fie izolați la domiciliu. Imediat a început lupta pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva acestui inamic invizibil iar după câteva luni de restricții, oamenii au fost lăsați să se bucure aproape liberi, de vară. Toamna și-a numărat recordurile de cazuri de contagiere înregistrate în vară și primele semne ale giganților farmaceutici din lume arătau că vacinurile candidate trec testele de eficiență cu un procentaj mare. Iarna însă a adus odată cu vremea rece, o altă explozie de contaminări. Astfel, în ciuda faptului că în Europa, spre exemplu, mai multe țări au fost plasate în carantine naționale totale sau parțiale pe întreaga lună noiembrie, la jumătatea lui decembrie, situația arată îngrijorătoare. Cu părere de rău pentru oamenii care abia mai fac față pierderilor cauzate de pandemie, liderii europeni se pregătesc să spună acestora că anul acesta Crăciunul nu va mai fi la fel; fapt pentru care, multe state au decis deja să treacă la restricții și mai dure cu o săptămână înainte de cea mai importantă sărbătoare a iernii.

În acest sens, Germania se pregătește deja pentru cea mai dură formă de carantină după ce, restricțiile adoptate din 1 noiembrie și menite să salveze Crăciunul, au eșuat. Începând de mâine, nemții închid școlile și grădinițele, magazinele și serviciile neesențiale, restaurantele și cafenelele. „Dragi cetățeni, cu toții am sperat să ne putem reuni de sărbători, însă virusul nu-și ia gheara de pe noi. Începând de miercuri, viețile noastre private și publice vor fi mai sever restrictionate decât au fost vreodată în istoria Republici Federale Germane. Situația este cumplit de gravă. Ne confruntăm cu mii de morți într-o săptămână și o rată de infectare ce amenință să scape de sub control. Nu putem evita măsuri drastice”, a transmis Frank-Walter Steinmeier, președintele Germaniei.

Într-o situație similară se află și Lituania care, de luni a intrat în carantină strictă până pe 3 ianuarie, limitând astfel, pentru prima oară de la izbucnirea pandemiei, circulația oamenilor. „Cu toții putem face mai mult. Să evitam interacțiunile care nu sunt absolut necesare. Să stam acasă, în familia restrânsă, de sărbători!”, a cerut Ingrida Šimonytė, prim-ministrul Lituaniei. În această țară baltică, toate magazinele ne-alimentare au fost închise, iar lituanienii pot ieși din casă doar pentru cumpărături vitale, spital ori joburi esențiale.

Și în Olanda, premierul Mark Rutte a anunțat recent adoptarea celei mai severe măsuri luate de la izbucnirea pandemiei până acum, și anume, o carantină de cinci săptămâni. „Olanda se va închide timp de cinci săptămâni. Nu avem de-a face cu o simplă gripă așa cum cred oamenii din spatele nostru”, a declarat Rutte înt-o intervenție televizată de la sediul guvernului din Haga, în fața căruia erau adunați protestatari.

Noile măsuri cuprind recomandarea cetățenilor olandezi de a rămâne acasă și primirea a maxim două persoane pe zi în vizită, închiderea magazinelor neesențiale, școlilor, muzeelor, cinematografelor, sălilor de spectacole, sălilor de sport și grădinilor zoologice.

În același timp, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) trage un semnal de alarmă și punctează faptul că una din patru instituții de asistență medicală din întreaga lume nu dispune de servicii de aprovizionare cu apă. Practic, personalul sanitar și pacienții sunt supuși la un risc mai mare de a contracta noul coronavirus. „Aproximativ 1,8 miliarde de persoane vizitează sau lucrează în unități sanitare care nu dispun de servicii de aprovizionare cu apă de bază. Activitatea într-o unitate sanitară fără apă, salubrizare și igienă seamănă puțin cu a-i trimite pe medici și pe asistenții medicali să lucreze fără echipament de protecție personală. Aprovizionarea cu apă, salubrizarea și igiena în unitățile sanitare sunt fundamentale pentru a opri Covid-19”, a citat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, din raportul realizat în colaborare cu Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (Unicef). Raportul este bazat pe date din 165 de țări.

Conform OMS, proporţia profesioniştilor din domeniul sanitar infectaţi cu noul coronavirus este mult mai mare decât în restul populaţiei: aceştia reprezintă mai puţin de 3% din populaţie, însă 14% din cazurile raportate la nivel mondial. „Trimiterea profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi a persoanelor care au nevoie de tratament către unităţi fără apă curată, toalete sigure sau chiar săpun, le pune viaţa în pericol”, a subliniat, de asemenea, directorul general al Unicef, Henrietta Fore.

Raportul OMS în colaborare cu Unicef arată că una din patru instituţii de asistenţă medicală din lume nu dispune de servicii de aprovizionare cu apă, una din trei nu asigură o igienă adecvată a mâinilor în cazul în care este acordată îngrijirea, una din zece nu are acces la serviciile de salubrizare, iar una din trei nu îşi sortează deşeurile corespunzător.

Cea mai gravă situație se întâlnește, evident în cele 47 de țări cel mai puțin dezvoltate ale planetei. Potrivit celor două organizații mondiale, costul pentru înființarea serviciilor de aprovizionare cu apă în unitățile sanitare din cele 47 de țări s-ar ridica la 1 dolar pe cap de locuitor iar exploatarea și întreținerea acestor servicii ar necesita 0,20 de dolari pe cap de locuitor în fiecare an.

Featured Posts
Recent Posts
Archive