După 20 de ani de prăpăd în Afganistan, SUA își retrag trupele militare acasă
Una dintre cele mai surprinzătoare decizii pe care noul președinte american, Joe Biden le-a luat de la preluarea mandatului său în data de 20 ianuarie este retragerea necondiționată a trupelor americane din Afganistan. Liderul de la Casă Albă vrea că această mutare să aibă loc până pe 11 septembrie, dată la care se împlinesc 20 de ani de la atacurile teroriste din SUA.
Este timpul să punem capăt celui mai lung război al Americii. Statele Unite vor continua să sprijine Afganistanul după retragerea tuturor trupelor, dar nu militar. Nu putem continua ciclul extinderii prezenţei noastre militare în Afganistan sperând să creăm condiţiile ideale pentru retragerea noastră, aşteptând un rezultat diferit. Deşi nu vom rămâne implicaţi militar în Afganistan, munca noastră diplomatică şi umanitară va continua. Vom continua să sprijinim guvernul din Afganistan. Promit că voi continua să ofer asistenţă apărării afgane şi forţelor de securitate. Am mers în Afganistan din cauza atacurilor oribile care au avut loc în urmă cu 20 de ani. Asta nu poate explica de ce ar trebui să rămânem acolo în 2021. Trebuie să ne concentrăm pe provocările care se află în faţa noastră”, a explicat Joe Biden, făcând referire la ameninţarea atacurilor cibernetice şi creşterea tensiunilor cu China.
Miercuri seară, Biden a vizitat Cimitirul Naţional Arlington, unde sunt înmormântaţi mai mult de 2.480 de soldaţi americani care au murit în Afganistan.
Următorul pas constă în efectuarea unei analize de către NATO care va determina dacă sunt întrunite condițiile necesare pentru încheierea misiunii sale din Afganistan. În prezent, Alianța Nord-Atlantică are 9.600 de militari pe teren.
„Noi am atins obiectivele pe care ni le-am fixat. Şi acum, este timpul să ne aducem forţele acasă. Mă aflu aici pentru a lucra în strânsă colaborare cu aliaţii noştri, cu secretarul general al NATO, asupra principiului pe care l-am stabilit de la început: intrăm împreună, adaptăm împreună şi ieşim împreună”, a declarat secretarul de stat american Anthony Blinken, anunțând că Statele Unite vor colabora cu aliaţii pentru o retragere coordonată din Afganistan.
Potrivit localnicilor care şi-au făcut curaj să stea de vorbă cu jurnaliştii, în urma americanilor rămâne o societate medievală, în care toţi sunt la cheremul talibanilor, fetele tot nu au voie să înveţe carte, iar femeile nu-şi pot cere drepturile în justiţie.Unde cu zece ani în urmă patrulau puşcaşii americani, acum domnesc nestingheriţi talibanii. În fostul cartier general al trupelor americane şi-au instalat talibanii aşa numita curte de justiţie, una brutală şi discreţionară.
„Pedeapsa depinde de pretenţiile reclamanţilor. Dacă aceştia iartă un ucigaş, atunci instanţă îi cruţă viaţa. Sau dimpotrivă. De exemplu, cu trei ani în urmă, trei hoţi au fost spânzuraţi de stâlpii de electricitate, ca să-i vadă toată lumea. Talibanii impun taxe pe opiu, recolte ori prăvălii, de unde iau cu japca mâncare şi haine pentru luptătorii lor. Sunt mai multe grupuri de talibani. Măcar de-am avea o singură autoritate care percepe taxe. Dar fiecare grup încearcă să ne jecmănească. Asta e una dintre problemele oamenilor. Dacă nu plăteşti, suporţi consecinţele: te închid ori te bat”, a mărturisit un localnic din Musa Qala.
În perioada de vârf a prezenţei SUA pe teritoriul afgan, în anii 2010-2011, aproximativ 100.000 de militari americani erau desfăşuraţi în Afganistan. Fostul preşedinte democrat Barack Obama a redus contingentul până la 8.400 de militari. Succesorul său, republicanul Donald Trump, a continuat retragerea: în prezent mai sunt doar 2.500 de militari americani în Afganistan.
Această veste nu a picat bine oficialilor de la Kabul, considerând decizia americanilor ca fiind una iresponsabilă și egoistă. Potrivit acestora, se va încerca orice pentru continuarea negocierilor de pace în pregătirea retragerii. „Afganistanul respectă decizia SUA şi va colabora cu partenerii americani pentru a asigura o tranziţie lină. Forţele de apărare afgane sunt complet capabile să îşi apere poporul şi ţara”, a scris pe Twitter, președintele afgan, Ashraf Ghani.
Primele bombardamente americane în Afganistan au avut loc în octombrie 2001. Opt ani mai târziu, ţările membre NATO au spus că vor mări contingentele după ce SUA au anunţat că trimit 17.000 de noi trupe. În decembrie 2009, preşedintele Barack Obama a decis să suplimenteze numărul trupelor americane în Afganistan cu 30.000, aducând totalul la 100.000. Cu toate acestea, Obama a specificat că SUA vor începe retragerea forţelor sale în 2011 însă în martie 2015, acesta a anunţat că ţara sa va întârzia retragerea trupelor, în urma unei solicitări făcute de preşedintele Ashraf Ghani. Decizia lui a fost însă ca 9.800 de trupe americane să rămână aici până la finalul lui 2016, iar în iulie 2016, a spus că 8.400 de trupe americane vor fi menţinute un an din cauza „situaţiei de securitate precare”.
“Preşedintele Donald Trump a spus în august 2017 că va trimite mai multe trupe pentru a lupta cu insugenţii. Negocierile de pace prelungite dintre talibani şi SUA s-au blocat în septembrie 2019, iar în februarie 2020, SUA au semnat cu talibanii, la Doha, un acord de retragere a trupelor. Termenul limită iniţial era 1 mai 2021”, informează Protv.
Potrivit lui Nicolae Ciucă, Ministrul român al Apărării, România va acționa și ea în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii din Afganistan.
“Urmare discuţiilor aliate, miniştrii afacerilor externe şi ai apărării aliaţi au adoptat o Declaraţie comună a Consiliului Nord-Atlantic prin care au decis demararea procesului de retragere a forţelor aliate din Afganistan începând cu 1 mai 2021. Ca unul din cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi în prezent, România va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii”, a scris ministrul Apărării pe pagina sa de Facebook.
