Ziua de 24 februarie 2022 va rămâne în istoria modernă pentru totdeauna, în condițiile în care după mai multe luni de amenințări și avertismente, Rusia a atacat Ucraina, șocând întreaga planetă. De mai bine de 12 ore, Ucraina trăiește în teroare fiind asaltată de tancuri și rachete. Oamenii de aici împachetează rapid cele necesare, își iau documentele și fac cozi interminabile la punctele de plecare din capitală. Până în prezent se confirmă faptul că trupele rusești au ajuns deja în regiunea Kievului dar și că pexistă pierderi omenești de ambele tabere. Potrivit armatei ucrainiene, 40 de soldați au murit astăzi, însă sunt victime și din rândul populației civile.
Războiul debutat astăzi are la bază ura dintre Statele Unite ale Americii și Rusia. Cele două puteri mondiale s-au urât încât din timpul Războiului Rece, continuând până astăzi să se acuze de încercări dubioase pentru a prelua și mai mult control. Astfel, în timp ce rușii încearcă să deschidă ochii planetei ahtiate după „visul american” avertizând-o că SUA manipulează și inventează tot felul de scenarii care să le ofere americanilor posibilitatea de a se transforma într-un erou mondial, SUA a investit ani de zile în crearea unei imagini diabolice asociate Kremlinului.
În spatele războiului dintre Rusia și Ucraina, tot conflictul dintre americani și ruși se află. Dintre toți vecinii Rusiei la granița de vest (amintim Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Belarus, Ucraina, Georgia și Azerbaijan), doar Finlanda, Belarus, Georgia și Azerbaijan nu sunt membre ale NATO. Belarus este unul dintre cei mai mari aliați, dar și admiratori ai Kremlinului, fapt pentru care, iese din discuție un astfel de parteneriat.
Deviza NATO constă în plătirea unui „abonament” anual de către statele membre, pregătirea de spații pentru armament dar și a soldaților pentru ca, în caz că una dintre aceste țări este atacată, se va aplica mottoul „unul pentru toți și toți pentru unul”. Practic, oricine ar fi amenințat Norvegia, Estonia, Letonia, Lituania sau Polonia, ar fi avut de a face cu americanii și cu celelalte membre NATO care au datoria de a proteja statul aflat în pericol.
De mulți ani, Rusia a acuzat NATO că încearcă să creeze un fel de barieră la vestul său, pentru a-i limita puterea în cazul unui război. Mai mult, faptul că NATO și-a ademenit aproape toți vecinii Rusiei în această alianță militară, nu reprezintă o amenințare doar din punct de vedere defensiv ci și ofensiv, Moscova acuzând în repetate rânduri că SUA au de gând să atace Rusia cu ajutorul armamentului amplasat în vecinătatea sa, sub pretextul datoriei NATO.
Cu toate că inițial, rușii au convins Alianța Nord-Atlanică să promită că nu o va mai adera și pe Ucraina, anul trecut, americanii s-au răzgândit și au declarat public că Ucraina este o țară liberă care poate decide singură unde dorește să adere.
Această afirmație l-a înfuriat pe președintele rus, Vladimir Putin, care a acuzat SUA că încearcă să profite de aceste state pentru a le transforma în membre NATO și apoi, pentru a le folosi în războiul cu Rusia.
Ca să se asigure că acuzațiile sale sunt doar niște presupuneri greșite, Putin a cerut Statelor Unite să îi ofere (din nou) garanția că Ucraina nu va deveni stat NATO și mai mult, că Alianța nu se va mai extinde cu ajutorul vecinilor Rusiei.
După mai multe runde de negocieri, aceste cereri au fost respinse în totalitate de către americani, fapt pentru care, Putin a decis să pună presiune și și-a comasat un număr impresionant de soldați și echipamente militare pe teritoriul său, la granița cu Ucraina. Prezența acestor trupe au avut menirea de a reprezenta un factor de presiune în decizia Ucrainei de a nu se alia cu NATO.
În paralel cu prezența acestui arsenal militar la granița cu ucrainienii, Rusia a continuat să ceară NATO o singură declarație publică care ar fi putut evita orice fel de acțiune.
Disperați că sunt vizați în mod direct de amenințarea unui război, ucrainienii au cerut ajutor internațional, explicând că democrația lor este în risc. Pentru mai bine de trei luni, discuțiile intense, criticile, acuzațiile, amenințările și tensiunea dintre NATO-Ucraina și Rusia creșteau în același ritm cu numărul trupelor pregătite să intervină la ordinul lui Vladimir Putin, în cazul în care acesta și-ar fi pierdut răbdarea așteptând imposibilul de la americani.
Luni seara, șeful de la Moscova a făcut o declarație neașteptată, pe care analiștii politici au considerat-o ca fiind un semnal că va începe războiul. Vladimir Putin s-a legat de faptul că două regiuni din Ucraina, Donețk și Luhansk, unde locuiesc foarte mulți pro-ruși, doresc să se alieze cu Rusia.
În acest sens, Putin a șocat întreaga planetă spunând că pentru el, Donețk și Luhansk sunt independente. Mai mult, pentru că aceste regiuni și-au arătat interesul să fie parte din Rusia, Vladimir Putin este dispus să intervină și să le ajute.
„Împrejurările cer un răspuns ferm și imediat din partea noastră. Republicile din Donbas au cerut ajutorul Rusiei. Așa cum prevede Articolul 51, paragraful 7 din Carta Națiunilor Unite, în conformitate cu aprobarea dată de Consiliul Federației Ruse și cu acordul de prietenie și asistență pentru Republicile Populare Dontekz și Luhansk, am decis lansarea unei operațiuni militare speciale. Obiectivul acesteia este protejarea celor care timp de 8 ani au suferit abuzuri și genocid din partea regimului de la Kiev. Pentru a facea asta, vom viza demilitarizarea şi denazificarea Ucrainei şi îi vom pune sub acuzare pe cei care au comis numeroase masacre, inclusiv împotriva cetăţenilor ruşi. Cer soldaților ucraineni să depună imediat armele și să plece acasă. Toți membrii armatei ucrainene care se supun acestei cereri pot parași liberi zona conflictului și se pot întoarce la familiile lor. Oricine ar încerca să se amestece și să creeze noi amenințări pentru țară și poporul nostru, ar trebui să știe că riposta Rusiei va fi imediată și va antrena consecințe cum n-ați mai cunoscut în istoria voastră. Suntem pregătiți pentru orice deznodământ”, a declarat astăzi,Vladimir Putin cu câteva minute înainte ca în diferite puncte ale Ucrainei să răsune primele explozii.
