„Discuțiile despre pace pentru Ucraina sunt singura șansă pentru Rusia de a-și reduce pierderile”

După o luptă de peste 20 de zile în care și-au apărat țara cu prețul vieții făcând față vitejește invaziei nemiloase a armatei ruse, ucrainenii sunt de părere că pot câștiga războiul declanșat în data de 24 februarie împotriva lor. Potrivit președintelui de la Kiev, Volodimir Zelenski, discuțiile despre pace și securitate pentru Ucraina sunt singura șansă pentru Rusia de a-și reduce pierderile.

„E timpul să ne întâlnim. E timpul să vorbim. Este timpul să restabilim integritatea teritorială şi justiţia pentru Ucraina, în caz contrar, pierderile Rusiei vor fi foarte mari”, a transmis Zelenski în noaptea de vineri spre sâmbătă într-un nou mesaj în care a făcut referire la negocierile pentru încetarea focului.

În opinia specialiștilor, armata rusă se confruntă cu progrese lente în fața unor forțe ucrainene combative. După ce a eșuat în încercarea de a obține victorii rapide la începutul invaziei asupra Ucrainei, Moscova caută în continuare succese militare pe care să le poată converti în beneficii politice. Părerea unanimă a numeroşi observatori occidentali este că ruşii şi-au ratat intrarea în război mizând pe o rezistenţă slabă din partea adversarului şi pe o victorie rapidă, şi neglijându-şi în plus propriile nevoi logistice.

„Invazia rusă este într-un punct mort pe toate fronturile. Kremlinul nu a reuşit până acum să-şi atingă obiectivele iniţiale şi a fost surprins de amploarea şi ferocitatea rezistenţei ucrainene. Este probabil să implice utilizarea fără discernământ a armelor, care va avea ca rezultat creşterea victimelor civile, distrugerea infrastructurii ucrainene şi intensificarea crizei umanitare”, a remarcat joi Ministerul britanic al Apărării.

Potrivit ONU, de la începutul conflictului și până în prezent, 816 civili au fost ucişi, în timp ce 1.333 de persoane au fost rănite. Oficialii de la Kiev au declarat vineri că 222 de persoane au fost ucise în capitală, inclusiv 60 de civili şi patru copii.

De altă parte, mai multe indicii arată că următoarea țintă a Rusiei ar putea fi Republica Moldova. Astfel, pe măsură ce invazia rusă a Ucrainei continuă, cetățenii Republicii Moldova se confruntă cu o stare de anxietate crescută.

Cu o populație de doar 2,6 milioane de locuitori, cel mai sărac stat din Europa găzduiește cel mai mare număr de refugiați ucraineni pe cap de locuitor: peste 300.000 de persoane au trecut granița în Moldova, încă din data de 24 februarie. „Temerile sunt legate de posibile mișcări de trupe în regiunea separatistă ransnistreană de pe malul stâng al râului Nistru, precum și ca urmare a atacului Rusiei asupra orașului Odesa din sudul Ucrainei - aflat la doar 60 de kilometri de cel mai apropiat oraș de granița Republicii Moldova, Palanca”, informează Protv.

Fostul ministru al apărării, Vitalie Marinuță, a declarat pentru Euronews că, având în vedere intențiile Rusiei de a prelua întreaga Ucraină și opiniile lor cu privire la vecinătatea imediată, Republica Moldova ar trebui să fie mai îngrijorată ca niciodată. „Tensiunile se intensifică. Deci, cred că avem motive de îngrijorare în aceste zile”, a spus Marinuţă.

„Rușii s-ar putea să nu se oprească la Odesa, ci să vină în Transnistria și Moldova. Sper să nu se întâmple asta, dar posibilitatea există”, mărturisește Vlad, în vârstă 31 de ani, cercetător la Academia de Științe din Moldova.

Cu toate acestea, oameni precum Gheorghe, în vârstă de 63 de ani, care lucrează ca paznic de noapte, sunt de părere că războiul s-ar putea opri la graniță. „Nu cred că rușii vor ajunge în Moldova. Ce să vrea de aici, vinurile noastre? Nu, cred că vor opri la Nistru” spune Gheorghe.

Pe de altă parte, capacitățile de adăpostire a sutelor de mii de refugiați ucraineni, sunt atât de limitate încât Republica Moldova este ea însăși aproape de o criză umanitară. În acest sens, Uniunea Europeană (UE) a semnat un acord cu această țară prin care le permite agenţilor din cadrul Frontex să ajute grănicerii moldoveni.

„(Republica) Moldova întâmpină dificultăţi în a-şi apăra frontiera cu Ucraina. Ea nu poate face faţă înregistrării refugiaţilor”, deplângea miercuri, în Parlamentul European (PE), comisarul european însărcinat cu Afaceri Interne Ylva Johansson. Astfel, Comisia Europeană a transmis că o prezenţă a Agenţiei europene a grănicerilor şi pazei de coastă (Frontex) urmează să permită Republicii Moldova să lupte împotriva traficului cu copii şi femei - al cărui risc este foarte mare. „În cadrul unei platforme coordonate de către Bruxelles,, şase state membre UE s-au angajat să primească 11.500 de refugiaţi ucraineni care tranzitează prin Republica Moldova”, precizează Comisia.

Și Franța a anunțat că o să furnizeze material de urgență Republicii Moldova. Mai precis, potrivit Ministrului francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, Franţa umează să trimită în Republica Moldova 17 grupuri de electrogen de capacitate mare, menite să consolideze rezistenţa electrică a sistemului moldovean de sănătate dar și 37 de tone de material de urgenţă şi aproximativ 10.000 de kituri de igienă.