top of page

De la globalizare la standardizarea Europei



Cultura americană și-a făcut simțită prezența într-un mod foarte puternic pe pe teritoriul european. Prin intermediul globalizării SUA și-au pus amprenta asupra culturii europene și ani la rând au ghidat statele europene impunându-le diverse norme. Cutura nonconformistă a americailor a avut și are un impact desăvârșit în lume, iar Europa a fost unul dintre fanii ceii mai devotați acesteia. În decursul a mulți ani, Europa a privit către SUA, a admirat de la distanță stilul de viață al acestora și a visat continuu la ceea ce făcea din tărâmul american unul demn de cele mai frumoase basme.

Globalizarea a făcut cu putință pentru Europa adaptarea și împrumuturile culturale, care au adus pe teritoriul european și în casele oamenilor ceea ce înaite îndrăzneau numai să viseze: branduri, diverse stiluri vestimentare, o industrie a filmelor hollywoodiene, muzică, o întreagă cultură gastronomică promovată prin fast-food etc. La început aceste noi valori pe care continentul european și le-a însușit cu ușurință au fost ca o gura proaspătă de aer pentru cetățenii europeni, însă trecerea timpului le-a arătat tuturor cât de dependenți erau de cultura americană, impactul și consecințele acesteia. Toți acești factori au condus către o pierdere identitară pentru Europa, iar în încercarea de a stopa acest întreg val de influență Uniunea Europeană a luat inițiativă și cu pași mărunți a dorit o contracarare a culturii americane valorificată printr-un proces de standardizare a Uniunii Europene. „O cultură modernă conține elemente esențiale ale democratizării în sine, dar și modalități de transpunere în practică. Identitatea culturală în civilizația europeană are ca repere istorice gândirea greacă, dreptul roman și creștinismul. Însă diversitatea culturală este o realitate: tradiții, obiceiuri și mod de abordare a educației.

După valul cultural care a lovit Europa, UE a analizat potențialul său datorat unei diversifități culturale extrem de nuanțată și bine definită și a început o promovare a conceptelor europene care că pună în valoare statele Uniunii Europene. Astfel s-a pus în practică un lung proces de europenizare bazat pe diverse proiecte cu un impact desăvârșit. În acest sens Europa a demarat proiectul Capitala culturală europeană care dă șansa tuturor statelor aflate pe teritoriul Europei să se pună în valoare, să fie recunoscute și să se bucure de audiența publicului. În 2018 orașul Leewarden din Olanda și orașul Valletta din Malta au fost desemnate capitale europene ale culturii, în 2019 orașul Polovdid din Blugaria și Matera aflat în Italia, iar în anul 2020 orașul Galway din Irlanda și Reijeka din Croația. România s-a bucurat de asemenea de acest titlu în anul 2007, când Sibiul a fost desemnat „prima capitală euopeană din România.”

Un alt proiect este reprezentat de Ziua Patrimoniului unde „milioane de cetăţeni sunt invitaţi să viziteze monumente istorice sau să ia parte la evenimente prin care cunosc patrimoniul cultural din întreaga Europă.” Noaptea muzeelor reprezintă o altă inițiativă de a promova cultura, pe cetățenii europeni o îndrăgesc și pe care o așteaptă cu nerăbdare în fiecare an, fiind singura noapte din an când aceștia se bucură de acces gratuit în oricare muzeu din Europa. Programul Europa Cretivă finanțat de UE constituie o altă modalitatea prin care Uniunea Europeană poate finanța orice proiect cultural propus de statele membre. Diverse măsuri s-au adoptat și la nivel muzical sau gastronomic prin organizarea festivalurilor de muzică, sau de mâncare.

Toate aceste măsuri pe care Europa le-a luat și toate aceste proiecte puse în practică au scopul de a promova cultura europeană, de a o dezvolta și de a o aduce la cunoștința tuturor. În lupta contină cu influența americană, Europa a luat inițiativă și a mizat pe valorile și tradițiile propriei culturi. O cultură comună frumos concepută cu ajutorul tuturor statelor și care fac din Europa un continent și un adversar puternic pe scena culturală internațională.


Etichete:

Comments


Featured Posts
Recent Posts
Archive
bottom of page