Ce se întâmplă între Fâșia Gaza și Israel? De la ce a începutul totul?
Conflictul israelo-palestinian nu a debutat acum o săptămână ci dimpotrivă, povestea urii și neînțelegerii dintre cele două tabere a început încă din 1920, odată cu violenţele interetnice din interiorul Palestinei aflate sub administraţia britanică. Aceste violente au luat amploare în războiul arabo-israelian din perioada 1947 - 1949. Mai mult, antisemitismul din Europa a grăbit apariția unui stat evreu independent în 1948. Din păcate, recunoaşterea pe plan internaţional cu excepţia statelor arabe, în 1949, a unui nou stat evreu, a dus la transformarea palestinienilor în „populaţie tolerată”. Circa 700.00 de palestinieni au fost atunci nevoiți să ia calea exilului sau să fie expulzați. De-a lungul anilor, promovarea statului evreu i-a determinat pe palestinieni să trăiască din ce în ce mai restrâns, fiind `împinși` către niște așezări care au căpătat treptat aspectul unor ghetouri.
În data de 30 august 2003, de-a lungul limitelor Cisiordaniei aflate sub controlul de facto al Autorităţii Palestiene, a început să fie construit un zid de securitate israelian (numit „zidul apartheidului” de către palestinieni), ca răspuns la valul de atentate teroriste palestiniene organizate pe teritoriul Israelului.
Zidul construit în Cisiordania a fost declarat ilegal de către Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, prin decizia din iulie 2004, însă Israelul a refuzat să se conformeze deciziei, motivând că astfel se apără împotriva bandelor de jefuitori palestinieni. Palestinienii acuză un tratament neplăcut din partea israelienilor precum anularea dreptului de şedere în teritoriile ocupate pentru palestinienii care deţin un paşaport străin dar și faptul că bombardează Fâșia Gaza, atacând în principal infrastructura civilă (reţeaua de apă, centralele electrice) transformând viaţa cotidiană a palestinienilor într-un calvar.
Acest conflict nu a încetat niciodată însă au fost momente când spiritele s-au mai calmat.
Săptămânile trecute, tensiunile au atins cote înalte în Ierusalim și Cisiordania după ce, palestinienii au protestat împotriva restricțiilor de acces impuse de Israel în anumite zone în timpul Ramadanului.
Vineri, peste 220 de persoane, majoritatea palestinieni, au fost rănite în ciocniri cu poliţia israeliană pe Esplanada Moscheilor - al treilea loc sfânt al islamului şi cel mai sacru loc pentru evrei. În ziua următoare, mai multe altercații au avut loc în zonele de la Poarta Damascului, Bab al-Zahra şi Sheikh Jarrah, făcând peste 100 de răniţi, în timp ce poliţia israeliană a raportat 17 poliţişti răniţi şi nouă arestări. În semn de solidaritate cu palestinienii cu cei peste 700 de palestinieni răniţi în ciocnirile cu poliţia israeliană pe Esplanada Moscheii din Ierusalimul de Est, Fâșia Gaza a lansat o primă rundă de rachete asupra Israelului. În schimb, israelienii au bombardat o clădire cu aproape 10 etaje a Gazei.
În noaptea de luni spre marți, mişcarea islamistă palestiniană Hamas (aflată la putere în Fâșia Gaza) şi Israelul au efectuat sute de tiruri una spre cealaltă. Potrivit autorităților din cadrul Hamas, raidurile israelienilor au uciş 22 de palestinieni - inclusiv nouă copii - și au făcut peste 106 răniţi. De cealaltă parte, cinci israelieni au murit în tirul de rachete plecat din Gaza.
În ”Ziua Ierusalimului” (9 mai), care marchează, potrivit calendarului evreiesc, cucerirea părţii de est a oraşului, locuită de către palestinieni, de către armata israeliană în 1967, mai multe scene violente au avut loc în localități unde locuiesc arabi israelieni precum Lod, Akko (Acre), Wadi Ara sau Jisr A-Zarqa în apropiere de Haifa. În prezent, Israelul este angajat pe două fronturi, intensificând raidurile aeriene împotriva militanţilor islamişti ai Hamas din Fâşia Gaza şi combătând revoltele din oraşele sale cu populaţie mixtă, iudeo-arabă. De altă parte, Fâşia Gaza, confirmă cel mai recent bilanţ al victimelor indicând un număr de 67 de morţi, inclusiv 17 copii, şi aproape 400 de răniţi.
În tabăra israeliană, numărul morţilor a crescut la şapte.
În timp ce numărul rachetelor lansate spre Israel de mai multe grupări armate palestiniene de la începutul săptămânii se ridică la aproximativ 1.500, Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a declarat hotărât să continue să atace şi să slăbească capacităţile militare ale Hamas. Conflictul dintre Fâșia Gaza și Israel este pe muchie să se transforme într-un război, fapt care îi alertează pe liderii internaționali. În acest sens, Qatarul, Egiptul şi ONU lucrează pentru a facilita o mediere. Ministrul egiptean de externe a luat legătura cu omologul său israelian pentru a încerca, fără succes pentru moment, să îl convingă să oprească raidurile asupra Fâşiei Gaza. De altă parte, un emisar american este aşteptat să sosească în regiune.
Potrivit AFP, Preşedintele american Joe Biden a discutat miercuri telefonic cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. “Am avut o discuţie cu Bibi Netanyahu. Speranţa mea este ca situaţia să se rezolve cât mai rapid posibil, dar Israelul are dreptul să se apere atunci când mii de rachete sunt lansate spre teritoriul său”, a anunţat preşedintele Biden la Casa Albă. Între timp, Secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat miercuri seară, pe Twitter, că a discutat telefonic cu preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene, Mahmoud Abbas, cerând încetarea lansării de rachete din Fâşia Gaza către Israel.
“Am vorbit cu preşedintele Abbas despre situaţia actuală din Ierusalim, Cisiordania şi Gaza. Am transmis condoleanţe pentru pierderile de vieţi omeneşti. Am subliniat necesitatea de a pune capăt atacurilor cu rachete şi de a reduce tensiunile. Israelienii şi palestinienii merită în egală măsură libertate, demnitate, securitate şi prosperitate. Condamn din nou cu maximă fermitate tirurile de rachete ale mişcării islamiste Hamas asupra Israelului. Orice deces în rândul civililor este o tragedie. Consider că Israelul are o sarcină suplimentară să încerce să facă tot posibilul pentru a evita victimele civile, chiar dacă ei au dreptul să îşi apere populaţia. Imaginile cu copii palestinieni morţi sunt răvăşitoare, și da, palestinienii au dreptul la securitate. SUA sunt pe deplin implicate pe lângă toate părţile, inclusiv pe lângă. Cel mai important lucru în prezent este ca toate părţile să înceteze violenţa”, a scris pe Twitter şeful diplomaţiei americane.
