Boris Johnson: „Sunt multe lucruri pe care ne-am fi dorit să le facem diferit în lupta cu Covid-19”
La un an de când guvernul britanic a fost nevoit să plaseze Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord în carantină totală din cauza primului val de coronavirus, șeful de la Londra a recunoscut că au fost multe lucruri pe care și le-ar fi dorit să le facă diferit. „Cred că, gândind retrospectiv, probabil că sunt multe lucruri pe care ne-am fi dorit să le știm și multe lucruri pe care ne-am fi dorit să le facem diferit în acel moment. Luptăm împotriva unei boli noi, în circumstanțe foarte diferite față de orice și-ar fi putut imagina orice guvern anterior, iar singura presupunere falsă pe care am făcut-o se referea la potențialul de transmitere asimptomatică a virusului. Această neînțelegere a condus cu siguranță la probleme reale. În ceea ce privește faptul că Marea Britanie ar fi trebuit băgată în carantină mai devreme, cred că toate deciziile au fost luate primordial față de interesele poporului britanic”, a declarat, marți, Boris Johnson. De altă parte, Chris Whitty și Sir Patrick Vallance, doi reputați specialiști britanici, și-ar fi forit să existe informații despre coronavirus mai devreme. Potrivit lui Sir Patrick, „șansele de eradicare a coronavirusului sunt aproape de zero iar acesta va deveni un virus circulant”.
De la începutul pandemiei și până în prezent, milioane de britanici au fost consemnați de trei ori la domiciliu în încercarea de a opri răspândirea virusului. Însuși Boris Johnson a fost afectat serios, după ce acesta a fost internat anul trecut cu Covid-19. Dacă prima carantină în Marea Britanie a fost impusă în primăvara anului trecut, a doua a intrat în vigoare în luna noiembrie și ultima, a debutat cu doar câteva zile înainte de Crăciun. În prezent, britanicii încă se află în izolare, sub restricțiile celei de-a treia carantine. În timp ce mai multe țări se pregătesc să între din nou în carantină din cauza celui de-al treilea val de pandemie, Boris Johnson le promite britanicilor că de acum înainte, restricțiile urmează a fi ridicate în etape, prima etapă urmând să între în vigoare luni, 29 martie, când se va aplica „regula celor șase”- restricția a maxim șase persoane care se pot întâlni, sau membri a două familii. În data de 12 aprilie, urmează să debuteze a două etapă, constând în redeschiderea pub-urilor la exterior, sălilor de sport și saloanelor de înfrumusețare. Guvernul de la Londra plănuiește să deschidă localurile din interior, în dată de 17 mai, urmând ca cel mai devreme din 21 iunie, în Marea Britanie să fie eliminate toate restricțiile, inclusiv purtarea măștilor de protecție sau distanță socială. „Acest an a fost unul dintre cele mai dificile din istoria țării noastre” a conchis Boris Johnson.
În restul lumii, oamenii continuă să rămână în izolare, în timp ce guvernele mai multor țări anunță întărirea restricțiilor din cauza celui de-al treilea val al pandemiei și a creșterii numărului de contagieri cu numeroasele mutații ale coronavirusului.
În Rusia însă, președintele Vladimir Putin s-a vaccinat ieri împotriva Covid-19 după ce vaccinul rusesc Sputnik V a fost criticat de mai mulți oficiali europeni. „Putin a fost vaccinat împotriva coronavirusului. Se simte bine. Mâine va avea o zi de lucru completă”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, evitând să menționeze care dintre serurile anti-coronavirus de fabricație rusească a fost administrat președintelui. „În mod deliberat nu spunem ce vaccin va primi preşedintele, remarcând că toate cele trei vaccinuri ruseşti sunt absolut de încredere şi eficiente”, a completat Peskov. În afară de Sputnik V, Moscova a mai acordat autorizare de urgenţă altor două vaccinuri de producţie internă, EpiVacCorona şi CoviVac.
În Europa însă, vaccinul AstraZeneca este cel care beneficiază de publicitate negativă după ce inițial, Danemarca a acuzat efecte secundare neobișnuite și moartea unor persoane vaccinate cu acest ser. Ulterior, mai multe țări au detectat efecte secundare asemănătoare și au decis să suspende temporar administrarea acestui vaccin. După o analiză rapidă, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au recomandat liderilor europeni să continue folosirea vaccinului. Această recomandare a schimbat poziția unor țări, determinându-le să revină asupra deciziei. Din păcate însă, o altă veste îngrijorătoare a apărut recent în legătură cu vaccinul AstraZeneca. Potrivit Ouest France, un student la medicină a fost găsit mort în apartamentul său din Nates, la 10 zile după ce acesta s-a vaccinat cu prima doză a serului produs de compania suedeză în colaborare cu Universitatea Oxford. Îngrijorate că nu îl pot contacta pe tânărul de 24 de ani, rudele lui Anthony Rio au alertat autoritățile. Acestea l-au găsit fără viață în apartamentul în care locuia singur. Conform polițiștilor, în locuință a fost găsit și un document care demonstrează că studentul în anul șase de medicină fusese vaccinat cu prima doză de AstraZeneca.
Parchetul de la Nantes a deschis o anchetă asupra cauzelor morții și a dispus autopsia. Raportul legiștilor menționează „sângerări interne cauzate de tromboză”, potrivit unei surse familiarizate cu dosarul. Analize suplimentare sunt în curs. „Fratele meu era într-o sănătate perfectă. A avut o durere de stomac, dar nu s-a plâns, nu era stilul lui. Totuși, hotărâse să meargă la medic joi după-amiază. Nu a apucat. El a fost găsit în noaptea de miercuri spre joi. Fratele meu a avut grijă de el. Era atent la ce mânca, făcea sport. Mai presus de toate, nu avea antecedente medicale, nicio boală, nimic. Avea o sănătate perfectă. Deci acest vaccin este singurul lucru de care ne putem agăța pentru a înțelege ce s-a întâmplat”, a mărturisit fratele mai mare al lui Anthony.
Agenția Națională pentru Siguranța Medicamentelor din Franța a început o investigație însă până acum nu a fost depistată o legătura între deces și vaccinare.
