A treia opozantă din Belarus a fost arestată înainte să treacă frontiera în Ucraina
Contestat de către cetățeni pentru că ar fi fraudat alegerile prezidențiale din data de 9 august pentru a mai rămâne la puterea Belarusului încă patru ani, președintele Alexandr Lukașenko refuză să cedeze în fașa protestelor care au loc duminică de duminică de la realegerea sa. Susținând că belorușii l-au votat în proporție de 80% pentru a nu părăsi cârma țării, Lukașenko nu vede niciun motiv pentru care să renunțe la poziția sa. Cu toate că a ocupat cel mai înalt fotoliu din țară mai bine de 25 de ani, „ultimul dictator al Europei” pare de neclintit în fața valului de proteste a celor care cer o „democrație dreaptă”. Numai în cursul zilei de duminică, 633 de manifestanți au fost arestați în cadrul unui protest care a adunat peste 100.000 de oameni pe străzile din Minsk. „În total, 633 de persoane au fost reţinute ieri pentru încălcarea legii privind evenimentele în masă”, a precizat Ministerul de Interne belarus într-un comunicat. Adăugând că 363 dintre ele erau încă în detenţie provizorie luni, în aşteptarea analizării dosarelor lor de către tribunale.
„La fel ca în urmă cu o săptămână, forţele de ordine au desfăşurat (n.r. duminică) dispozitive impresionante. Armata şi vehicule blindate au înconjurat clădiri strategice, iar staţiile de metrou au fost blocate cu bariere şi sârmă ghimpată. În unele imagini se vede cum bărbaţi cu cagulă, în civil sau înarmaţi cu bastoane, circulă prin centrul oraşului şi îi urmăresc pe manifestanţi”, informează Protv.
Potrivit unui jurnalist rus, citat de Reuters, „președintele belarus exclude să demisioneze la presiunea opoziției, însă nu exclude ipoteza unor alegeri prezidențiale anticipate”. Conform jurnalistului Roman Babaian, Alexandr Lukașenko s-ar teme că în cazul în care ar renunța la funcție, susținătorii săi ar fi în pericol. De altă parte, pentru a beneficia de sprijinul Rusiei în această tentativă a belorușilor de a restaura democrația, Lukașenko a plănuit o vizită la Kremlin în zilele următoare. „Pregătirile sunt în plină desfăşurare. General vorbind, este de aşteptat să se întâmple în câteva zile. Vă vom informa la timpul potrivit”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Astfel, Lukașenko caută să obțină ajutorul președintelui Vladimir Putin pentru a menține controlul asupra puterii, mai ales că oficialii Uniunii Europene au spus că noul mandat obținut de acesta este ilegitim și nu îl recunosc.
În altă ordine de idei, lidera protestatarilor din Belarus, care a fost răpită de pe stradă luni seara și urcată într-un microbuz, a fost arestată la frontiera cu Ucraina. Potrivit televiziunii de stat din Belarus și agenția de presă Belta, Maria Kolesnikova ar fi încercat să traverseze granița și să părăsească țara cu încă alți doi apropiați când aceștia au fosr reținuți. „Maria Kolesnikova și alţi doi opozanţi belaruşi, Anton Rodnenkov şi Ivan Kravţov au încercat să părăsească ilegal teritoriul Republicii Belarus, dar au fost reţinuți la frontieră și se află în prezent pe teritoriul ucrainean”, susţine Belta pe canalul său de pe reţeaua socială Telegram.
Ultima din trioul feminin al campaniei prezidenţiale împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko care se mai afla pe teritoriul belarus, Maria Kolesnikova a fost scoasă dintr-o maşină ce încerca să treacă marţi la primele ore ale dimineţii graniţa belaruso-ucraineană. Celelalte două femei care au avut curajul să îl înfrunte pe Alexandr Lukașenko, Svetlana Tihanovskaia şi Veronika Ţepkalo, au fost forţate să plece din ţară . O sursă a agenţiei Interfax din anturajul opoziţiei de la Minsk a declarat că, „cel mai probabil, cei trei au fost reţinuţi luni de forţele speciale belaruse şi au fost duşi la frontiera cu Ucraina direct din arestul poliţiei, însă doar doi dintre ei au trecut graniţa cu Ucraina, în timp ce Maria Kolesnikova a fost arestată la frontieră, imputându-i-se trecerea ilegală a graniţei”.
„Nici Anton Rodnenkov, nici Ivan Kravţov, nici Maria Kolesnikova nu intenţionau să părăsească ţara. Erau categoric împotrivă. Ei toţi au ajuns la frontiera cu Ucraina după ce au fost reţinuţi. Ei au fost duşi acolo direct din Centrul de arest preventiv şi la fel ca în cazul Olgăi Kovalkova au fost forţaţi să părăsească ţara. Serviciile speciale ar fi putut înscena o tentativă a Mariei Kolesnikova de a trece ilegal graniţa. Cel mai probabil a avut loc o înscenare, o provocare, în cadrul căreia Kolesnikova a fost arestată”, a declarat interlocutorul Interfax. Momentan, telefoanele celor trei opozanți belaruși sunt inaccesibile.
Cu o zi înainte de răpirea și arestarea Mariei Kolesnikova, Uniunea Europeană a cerut eliberarea imediată a opozanților închiși în Belarus. „UE aşteaptă din partea autorităţilor belaruse să asigure eliberarea imediată a tuturor persoanelor închise pentru motive politice înainte şi după alegerile prezidenţiale falsificate de la 9 august. Este clar că autorităţile statului Belarus continuă să intimideze ori să permită intimidarea cetăţenilor săi şi că încalcă grosolan propriile legi naţionale şi obligaţiile lor internaţionale. Aşteptăm ca autorităţile să pună capăt persecuţiilor politice. UE va impune sancţiuni persoanelor responsabile de violenţe, represiune şi falsificarea rezultatelor alegerilor”, a transmis șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
