Boris Johnson a picat testul încrederii Parlamentului britanic
Când a preluat mandatul de premier al britanicilor, Boris Johnson și-a propus să scoată Marea Britanie din Uniunea Europeană pe 31 octombrie, fără nicio întârziere. Cu toate că realitatea arăta în iulie că și fosta șefă a Guvernului de la Londra, Theresa May a fost motivată de aceiași ambiție, Boris Johnson era pregătit să riște totul pentru a obține Brexitul sub mandatul său. Dacă inițial, acesta avertizase în repetate rânduri că va despărți Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord de Blocul comunitar cu sau fără un acord, strategia sa de a suspenda activitatea Parlamentului pentru a se pregăti de un Brexit cu orice preț, i-a încurcat toate planurile.
Hotărând că decizia suspendării confirmate de însăși regina Elisabeta a II-a este una ilegală, Curtea Supremă a Marii Britanii a oferit membrilor Camerei Comunelor și a Lorzilor dreptul de a-și relua activitatea imediat. Astfel, Boris Johnson nu doar că și-a pierdut din credibilitate dar s-a și ales cu o lege prin care i se interzicea Guvernului britanic să oficializeze Brexitul fără un acord.
Prins între ciocan și nicovală, premierul britanic a fost forțat de circumstanțe să pregătească un Acord pe care să îl negocieze cu liderii europeni, dacă nu își dorea amânarea Brexitului. Presat de timp, Boris Johnson a formulat o serie de propuneri asupra Acordului pe care Theresa May îl negociase deja în toamna trecută cu Bruxelles-ul și pe care Comisia Europeană nu voia să îl dea uitării. Cu toate că propunerile premierului britanic nu au fost în totalitate pe placul autorităților europene, Boris Johnson prezentase deja o serie de compromisuri pe care era gata să le facă pentru a se asigura că Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană în data de 31 octombrie.
Deși inițial președintele în funcție al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a declarat că va analiza în profunzime noile propuneri asupra Acordului, joi seară, cele 27 de state membre ale Blocului Comunitar au convenit împreună cu Londra, să accepte înțelegerea propusă de Boris Johnson pentru a evita haosul care s-ar fi declanșat în cazul unei ieșirii a Marii Britanii fără acord pe 31 octombrie.
„În plan personal, ce simt în acest moment este, sincer să fiu, tristețe, pentru că în inima mea voi rămâne mereu un adept al rămânerii Regatului în UE”, a comentat Donald Tusk, președintele Consiliului European. În același sentiment s-a descris și Cancelarul Germaniei, Angela Merkel: „Firește, nu este o zi fericită, pentru că este vorba de părăsirea Uniunii de către un stat membru. Ca să zic așa, nu am negociat termenii Acordului, purtând în suflet speranța că va fi respins (în Parlamentul britanic)”.
Cu toate că cel mai important pas a fost realizat când cele două tabere au convenit asupra unui singur Acord, Brexitul încă mai depindea de două voturi esențiale. Acordul trebuia aprobat astfel de Parlamentul european și Parlamentul de la Londra. În condițiile în care Parlamentul britanic a respins de trei ori la începutul acestui an, Acordul negociat de Theresa May și liderii europeni, analiștii politici priveau cu scepticism sprijinul pe care Boris Johnson îl aștepta de la Parlamentul britanic.
„Dar toate acestea (propunerile formulate de premierul britanic n.red.) îl costă pe Boris Johnson susținerea din partea aliaților nord-irlandezi, dar și a altor partide britanice: laburiștii, liberal-democrații, naționaliștii scoțieni, care nu vor vota Acordul. În acest moment, pare imposibil pentru Boris Johnson să treacă acest Acord prin parlament”, a declarat Nic Robertson, redactorul diplomatic internațional al CNN, în timp ce Nigel Farage, membru al Parlamentului European s-a arătat dezamăgit de modul în care încearcă Boris Johnson să ofizializeze Brexitul cu orice preț, pe data de 31 octombrie. „Aș rezuma spunând că Boris a făcut un progres, obținând al doilea cel mai prost Acord din istorie. S-o spunem pe șleau: ăsta numai Brexit nu e!”, a transmis Farage.
În cadrul zilei de vineri, Parlamentul european a votat pentru Acordul negociat cu Boris Johnson, urmând ca ziua de sâmbătă să fie una decisivă. Dacă legislativul de la Londra avea să aprobe documentul, urma o perioadă de tranziție post-Brexit până la finele anului viitor, dar care poate fi prelungită de comun acord. În schimb, dacă membrii Camerei Comunelor urma să respingă Acordul, Johnson era obligat să ceară Bruxelles-ului o nouă amânare a Brexitului, până la 31 ianuarie 2020.
Sâmbătă, în jurul orei 16.00, mii de oameni erau deja adunați în centrul Londrei pentru a cere un nou referendum pentru Brexit. Conform organizatorilor campaniei, participanții erau invitați să semneze o scrisoare adresată lui Boris Johnson, liderilor europeni, parlamentarilor și europarlamentarilor prin care le cer să permită o nouă șansă de a verifica dacă „încă își mai doresc să continue cu Brexitul”. De cealaltă parte, premierul britanic și-a petrecut seara încercând să adune cât mai multe voturi de susținere. Vreau ca toți colegii din diferitele tabere ale Camerei să se gândească la o lume în care am rezolvat problema (Brexitului, n.r.) și am dus-o la final, pentru că sunt de părere că națiunea va respira ușurată”, declara Boris Johnson, vizibil stresat sâmbătă după-amiază.
În timp ce mii de oameni mărșăluiau pe străzile Marii Britanii împotriva ieșirii din Uniunea Europeană, parlamentarii au decis să amâne votul decisic până ce va fi adoptată legislația prin care s-ar implementa acest acord. Astfel, Boris Johnson a ratat votul de încredere al Parlamentului britanic și a fost nevoit să ceară în mod formal Uniunii Europene, amânarea Brexitului.
