Parlamentul britanic și-a reluat activitatea

September 26, 2019

 

         Planul premierului britanic, Boris Johnson de a o convinge pe regină să suspende activitatea Parlamentului pentru a-i oferi Guvernului timp și spațiu suficient cât să găsească o soluție pentru un Brexit dur, a fost „stricat” la scurt timp atât de membrii instituției legislative cât și de Curtea Supremă a Marii Britanii. În primă instanță, înainte de a intra în suspendare, Parlamentul a reușit să voteze o moțiune prin care Boris Johnson era împiedicat să profite de luna de absență a Camerei Comunelor și Camerei Lorzilor. Aceștia au impus o lege prin care se interzice oficializarea Brexitului fără un Acord.

         La o săptămână după ce Boris Johnson umblă în stânga și în dreapta pentru a găsi o soluție care să nu amâne Brexitul, așa cum s-a întâmplat deja de două ori în timpul mandatului fostului prim ministru, Theresa May, Curtea Supremă a Marii Britanii a decis să investigheze dacă decizia de suspendare a Parlamentului a fost una legală.

         În cursul zilei de ieri, judecătorii Curții au decis în unanimitate că Boris Johnson a greșit și că decizia de a suspenda Legislativul a fost nelegală. Această hotărâre a instanței a reprezentat o înfrângere usturătoare pentru liderul britanic pro-Brexit, mai ales că președinții Camerei Comunelor și Camerei Lorzilor urmau să decidă ce se va întâmpla mai departe. După cum era de așteptat, Parlamentul a decis să își reia activitatea, având ca prioritate stabilirea unui Acord cu Uniunea Europeană. În același timp, Boris Johnson a fost nevoit să își întrerupă vizita la New York, unde participa la Adunarea Generală a Națiunilor Unite. În cursul zilei de astăzi, premierul britanic se va adresa Parlamentului. Ignorând cererile opoziției de a demisiona, Johnson a afirmat că nu este de acord cu decizia instanței supreme și a sugerat că ar putea încerca să suspende din nou Parlamentul.

      Mai mult, șeful Guvernului de la Londra a acuzat opoziția din Parlament de „sabotarea” negocierilor pentru Brexit și i-a îndemnat pe parlamentari să accepte convocarea de alegeri anticipate, ori să se dea la o parte, permițându-i să finalizeze procesul de ieșire din Uniunea Europeană. În cursul unei ședințe furtunoase în Camera Comunelor, desfășurate în această dimineață, Boris Johnson a cerut partidelor de opoziție să depună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului sau să accepte alegeri anticipate, adăugând că „instanţa supremă a făcut o greşeală pronunţându-se asupra unei chestiuni politice într-un moment de controversă naţională majoră”.

        „Acest Parlament trebuie ca fie să stea deoparte şi să lase Guvernul să realizeze Brexit-ul sau să înainteze o moţiune de cenzură şi să înfrunte în sfârşit ziua judecăţii cu alegătorii”, a afirmat Johnson, adăugând că nu va „trăda poporul” în ceea ce priveşte Brexit.

          Drept răspuns, Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist, principala formaţiune de opoziţie din Camera Comunelor, a declarat că va fi de acord cu convocarea de alegeri anticipate doar după ce Johnson va lua măsuri pentru a evita un Brexit fără acord. În plus, liderul laburist a transmis public că limbajul premierului „nu se distinge de cel al extremei-drepte”.

        Cu toate că se află într-o situație dificilă, premierul britanic a declarat că nu va cere Uniunii Europene o amânare a Brexitului. În schimb, acesta trebuie să prezinte o soluție referitoare la cum va reuși să oficializeze Brexitul în data de 31 octombrie, în condițiile în care Parlamentul de la Londra a adoptat o lege care îl obligă pe șeful Guvernului să solicite o amânare pentru a evita producerea unei despărțiri fără o înțelegere.

        De altă parte, premierul irlandez, Leo Varadkar a transmis omologului său britanic că trebuie să revizuiască planurile privind granița irlandeză până săptămâna viitoare, dată fiind termenul limită la care este programată ieșirea Angliei, Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord din Blocul comunitar. „Solicitarea făcută de prim-ministrul irlandez vine ca urmare a unui termen limită, neoficial, stabilit de către preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, în conformitate cu care propunerile de soluţionare a problemei privind graniţa dintre Irlanda şi Irlanda de Nord ar trebui să fie înaintate până la sfârşitul lunii septembrie”, informează agenția națională de presă, Mediafax.

     Mesajul oficialului irlandez vine înaintea summitului european din 17-18 octombrie, unde Boris Johnson îi va întâlni pentru prima dată pe liderii europeni ca un grup unitar. Acest summit va fi definitoriu pentru viitorul Brexitului.

        „Noi avem propriile metode de lucru şi ştiu că preşedintele Tusk şi alţi şefi de stat ai UE ar vrea să vadă propunerile, în scris, ale britanicilor chiar în prima săptămână a lunii octombrie, altfel e greu de prevăzut cum vom putea fi de acord asupra vreunui lucru în cadrul summitului de la mijlocul lunii octombrie. Acordul de ieşire (din UE, n. red.) este, în fapt, un tratat internaţional. Nu este un lucru care poate fi amendat şi realizat în grabă, seara târziu, în cadrul reuniunii Consiliului European din 17 octombrie”, a declarat Varadkar, aflat la sesiunea anuală a Adunării Generale a ONU, ce are loc la New York.

 

 

 

 

 

 

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive