În contextul în care rezistența microbilor la antibiotice înregistrează o creștere accelerată, specialiștii garantează că nu va exista o apocalipsă a antibioticelor

September 2, 2019

         Cetățenii lumii sunt astăzi din ce în ce mai activi în mediul virtual, fiind tentați să asculte recomandările pe care le primesc de la personalități și branduri de renume privind stilul de viață și care ar trebui să fie setul de visuri pe care aceștia să și-l însușească. Ținuți captivi în mediul online, oamenii pun foarte mare preț pe imagine, carieră, dezvoltare personală și aprecierea celor din jurul lor. Astfel, ocupați cu cotidianul, generațiile secolului XXI au început să prezinte o lipsă de interes din ce în ce mai acută cu privire la sănătatea loc. Cu toate că rafturile supermarketurilor sunt pline de o varietate de produse de tipul gluten free, lactose free, vegetarian sau vegan, cei mai mulți adepți recurg la un stil de viață „sănătos” pentru că este la la modă.

          În realitate, piața alimentară a înregistrat o explozie de produse dar și de vânzări bazându-se pe o producție record, accelerată cu ajutorul injecțiilor sau a anumite substanțe de creștere. În fața acestei amenințări la adresa sănătății omului, prea puțini cetățeni mai merg la doctor pentru controale preventive. Și totuși, la primul simptom de duerere, oamenii iau antibiotice, fapt care a crescut rezistența microbilor la antibiotice. Astăzi, companiile din domeniul biotehnologiei sunt interesate să combată teama de „o apocalipsă” a antibioticelor, în contextul în care piața oferă puține impusluri pentru dezvoltarea unor noi antibiotice.

        Chiar dacă s-a dovedit practic că oamenii cumpără și folosesc din ce în ce mai multe antibiotice chiar și în cazurile în care acestea nu sunt necesare, jurnaliștii din domeniul științei primesc în general două păreri contradictorii în ceea ce privește creșterea pericolului generat de rezistența microbilor la antibiotice. „Pe de-o parte, există avertismente privind un viitor dezastru al antibioticelor, având în vedere că germenii şi microbii dezvoltă o rezistenţă la medicamentele actuale, în timp ce problemele economice împiedică dezvoltarea unor antibiotice noi. Pe de altă parte, studiile publicate de universităţi şi companii din domeniul biotehnologiei din lume descriu progrese semnificative în cercetare”.

          În opinia specialiștilor de la Financial Times, aceste două impresii nu sunt pe atât de contradictorii pe cât încearcă să fie. „Răspândirea super-bacteriilor rezistente la majoritatea medicamentelor determină activitatea de cercetare, susținută de guverne, instituții caritabile și financiare”, citează agenția națională de știri, Mediafax. Spre exemplu, o organizație non-profit globală a Universității din Boston, numită Carb-X, a investit peste 500 de milioane de dolari în perioada 2016-2021 pentru a avansa anumite proiecte în fazele incipiente ale studiilor clinice. Conform lui Kevon Outterson, directorul executiv a Carb-X, „portofoliul ONG-ului cuprinde 29 de proiecte din cinci țări, cu scopul de a accelera dezvoltare a medicamentelor pentru a combate super-microbi”. Din păcate însă, industria farmaceutică beneficiază de puține stimulente financiare pentru a transpune proiectele în etapa studiilor clinice, acestea devenind mult prea costisitoare pentru companiile mici.  

     „Acest eşec al pieţei are mai multe cauze, printre care preţul foarte mic al antibioticelor existente, faptul că acestea sunt luate doar pentru o perioadă scurtă de timp şi păstrarea antibioticelor eficiente doar pentru cazuri extreme, din cauza fricii de supradoză”, informează Mediafax.

        Cu toate că problema antibioticilor este una extrem de esențială și necesită un grad ridicat de interes, industria farmaceutică nu este susținută pe cât de mult ar fi necesar, și de bani publici. Guvernul britanic trage însă un semnal de alarmă și a anunțat că Serviciul Național de Sănătate va testa „un mode stil-subscripție care plătește companiile farmaceutice înainte, pentru acces la antibiotice, bazat pe gradul acestora de utilizabilitate”. Rezultatele acestei inițiative apreciate de persoanele implicate în industria farmaceutică ar trebui să garanteze un venit de pe urma antibioticelor dezvoltate cu succes.

       „Noi, cei din Marea Britanie, ar trebui să fim mândri că am făcut primul pas, dar pentru fixarea problemelor de piaţă este nevoie de o acţiune globală”, a declarat Mike Ferguson, profesor de medicină la Universitatea din Dundee.

         Există totuși și cazuri unde investitorii în companiile biotehnologice au pierdut în ultima perioadă foarte mulți bani. Compania Novo Holdings din Danemarca care a investit în 2018 suma de 165 de milioane de dolari în 20 de start-upuri din domeniul farmaceutic din Europa și America de Nord, a intrat recent în faliment. Cu toate acestea, compania rămâne optimistă. „Propunerile pe care le primim sunt mult mai inovatoare decât produsele care ne-au dezamăgit în ultimul timp. În momentul în care ajung pe piaţă, nevoia va fi mult mai mare decât este în prezent. În acelaşi timp, sunt încurajat de mişcarea politicilor publice pentru a corecta eşecul de piaţă. Suntem concentraţi pe a face bani cu ajutorul acestei instituţii, deoarece dacă nu o facem, se va întări ideea că nu poţi face bani din investiţiile în companii farmaceutice”, a declarat Aleks Engel, directorul companiei.

           În același context, Glyn Edwards, directorul executiv al Summit Therapeutics, o companie britanică de antibiotice, împărtăşeşte: „ultimele patru din cinci antibiotice lansate de companiile biotehnologice au înregistrat vânzări slabe, dar cred că erau slabe în sine. Mă îndoiesc că va găsi cineva un nou antibiotic cu spectru larg. Spectrul restrâns, combinat cu noua diagnosticare tehnologică, este cea mai bună variantă”.

 

 

 

 

 

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive