Potrivit Financial Times „mediile de afaceri ar trebui să se pregătească pentru situații de criză ca
În contextul în care libertatea de circulație, evoluția tehnologiei, transformarea profilului sociologic și psihologic al ființei umane, migrația sau ideologiile de extremă dreaptă amenință siguranța lumii de astăzi, specialiștii consideră că singuul factor de succes este prevenția.
În timp ce la nivel politic și armat, țările lumii fac subiectul unor schimbări drastice și intense, afaceriștii cad în capcana agresiunilor comise de state, fapt pentru care, se recomandă mediilor de afaceri să fie pregătire pentru astfel de situații de criză. Potrivit Financial Times, companiile ar trebui să participe la exerciții militare, astfel încât să deprindă modalități de contracarare a riscurilor.
„Echipajul navei britanice Stena Impero, capturată în iulie de Gardienii Revoluţiei din Iran în Strâmtoarea Hormuz, ştia ce să facă în cazul unui atac al piraţilor. Capturarea de către forţele armate ale altei ţări este un alt aspect. Companiile sunt acum o ţintă convenabilă pentru agresiuni lansate de naţiuni şi trebuie să fie pregătite pentru astfel de situaţii. Dacă Occidentul vrea să se protejeze de o serie de ameninţări, atunci componentele industriei trebuie să se pregătească alături de armată”, argumentează editorialistul Elisabeth Braw într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul „Mediile de afaceri trebuie să se pregătească pentru agresiuni comise de state / Companiile ar trebui să analizeze posibilitatea participării la exerciţii militare”.
Potrivit jurnaliștilor de la Financial Times, unele companii au înțeles acest risc și participă deja uneori la exerciții militare. Spre exemplu, la exercițiul NATO, „Trident Juncture 2018”, desfășurat în Norvegia, au participat forme norvegiene care au contracte cu armata. „Reprezentanţi ai mediilor de afaceri asistă uneori la simulări ale forţelor armate, dar nu participă propriu-zis. Aceasta este o oportunitate pierdută, deoarece sectorul privat ar fi grav afectat de o situaţie de urgenţă. Exerciţiile militare la care să participe sectorul privat nu sunt doar dezirabile, sunt absolut vitale. Cele mai multe sisteme politice moderne se bazează pe presupunerea că, într-o situaţie de criză, forţele armate vor fi susţinute de reprezentanţi ai societăţii civile. O astfel de susţinere poate funcţiona doar dacă firmele au exersat scenarii de situaţii de urgenţă cu forţele armate”, confirmă generalul în retragere Mats Engman, din cadrul Forţelor Aeriene suedeze.
Astăzi, majoritatea companiilor mari au început să efectueze exerciții de gestionare a crizelor, însă ce-i drept, acestea se limitează doar la personalul propriu și la scenarii specifice activităților de profil. Având în vedere că războiul hibrid implică elemente militare și non-militare, din păcate acest lucru generează limite în cazul unor amenințări la adresa siguranței naționale. În Ucraina spre exemplu, activitățile militare ruse sunt acuzat că ar fi implicat campanii pentru dezinformare și atacuri cibernetice, blocând activitățile băncilor, companiilor media și agențiilor guvernamentale.
„În acest context, guvernele au nevoie ca sectorul privat să se pregătească alături de forţele armate pentru situaţii de urgenţă. Dat fiind că sunt expuse consecinţelor devastatoare dacă sunt prinse nepregătite în situaţii de crize de securitate, companiile ar avea avantaje de pe urma participări. Să ne imaginăm un atac militar convenţional combinat cu acţiuni cibernetice vizând companii şi cu operaţiuni de capturare a navelor comerciale, pentru perturbarea reţelelor esenţiale de aprovizionare. După cum descoperă Marea Britanie în prezent, reţelele de transport sunt esenţiale pentru economie, asigurând aprovizionarea cu alimente, combustibil, medicamente şi componente industriale. Marea Britanie, spre exemplu, importă jumătate din necesarul de alimente. Dacă un singur element al reţelei de aprovizionare este blocat, sistemul nu mai funcţionează”, subliniază editorialistul Elisabeth Braw, oferind exemplul unui atac cibernetic care ar afecta sistemul de alimentare cu electricitate.
În aceiași ordine de idei, generalul Mats Engman explică că „multe companii ar putea concluziona că participarea la exerciţii militare pentru situaţii de criză este în interesul lor, dar altele ar putea crede că nu. În prezent, multe companii au proprietari străini, uneori fiind deţinute prin aranjamente obscure. Unii proprietari s-ar putea afla în ţări care sunt comperitori strategici, precum China ori Rusia”. Totuși, potrivit editorialistului Financial Times, această problemă poate fi depăşită, întrucât „participarea la manevre militare poate să nu fie deschisă tuturor companiilor, forţele armate putând invita doar firmele cele mai importante”.
