"Data de 31 octombrie trebuie să fie ultimul termen pentru producerea Brexit"
De mai bine de doi ani, britanicii luptă ca să își recapete independența și autonomia, încercând să iasă de sub dominația regulilor și politicilor Uniunii Europene pe care o acuză ca devenind autoritară, caracterizată de interesul pentru propriile obiective și incorectă. Cu toate că parcursul Angliei, Țara Galilor, Scoției și Irlandei de Nord (încă de la aderarea sa în 1 ianuarie 1973), a fost unul pavat cu multe succese, Londra a ajuns peste noapte o metropolă arhiplină în care mulți imigranți și-au pus speranța pentru un viitor mai bun, iar Marea Britanie s-a transformat în centrul Europei. Cu toate că a beneficiat de foarte mult sprijin pentru a se dezvolta, unul dintre stâlpii de rezistență ai Uniunii Europene a resimțit o oarcare limită în momentul în care Comisia Europeană a decis în primăvara lui 2015 ca toate statele membre ale blocului comunitar să primească și să integreze cote obligatorii de refugiați și imigranți, salvând astfel Germania, de la o catastrofă umanitară.
Acuzată că și-a permis să facă o invitație extracomunitarilor afectați de conflictele militare și sărăcie în țările din Africa de nord și Orientul Mijlociu, Cancelarul Germaniei, Angela Merkel a găsit repede sprijinul Bruxelles-ului atunci când sute de mii de imigranți și refugiați au invadat Uniunea Europeană. În timp ce pentru nemți această decizie le-a salvat viitorul, mai multe state membre s-au împotrivit ascultării și au respins cotele obligatorii. Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia au fost cu atât mai curajoase să spună "nu" deciziei Uniunii Europene, cu cât Marea Britanie a hotărât în urma unui referendum, să părăsescă blocul comunitar.
Această situație a declanșat o criză de imagine la nivelul instituțiilor europene, astfel încât, lipsa încrederii în Uniunea Europeană a devenit o temă la fel de dezbătută ca și Brexitul, migrația sau răzvrătirea statelor membre.
Între timp, partidele populiste au câștigat din ce în ce mai mult teren și au ajuns să influențeze un număr cât mai mare de cetățeni eurupeni de faptul că europenizarea a devenit ea însăși o politică dictatorială prin care se urmărește îndepărtarea identității și valorilor naționale ale celor 28 de state membre.
Deși a reușit să deschidă ochii multor altor țări, Marea Britanie încă se luptă cu decizia de părăsire a Uniunii Europene. După un proces de doi ani în care s-au negociat condițiile de separare, premierul Theresa May a reușit abia pe ultima sută de metri să propună un Acord cu privire la perspectiva relației dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană, după Brexit. Din păcate, după ce a fost contestată de mai mulți miniștri britanici, înțelegerea negociată cu liderii de la Bruxelles, a fost respinsă de trei ori în urma unui set de voturi în Parlamentul de la Londra. Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, "Acordul Brexit prevede reciprocitate în privința libertății de circulație, o perioadă de tranziție post-Brexit, menținerea Marii Britanii în uniunea vamală, un stătut special al provinciei britanice Irlanda de Nord și păstrarea aranjamentelor comerciale".
Incapacitatea de a ajunge la o înțelegere în privința Brexitului, I-a pus pe britanici în poziția de a amânarea deciziei finale până pe 12 aprilie. Din păcate, termenul a fost prea scurt iar Guvernul și Parlamentul britanic au eșuat în luarea unei hotărâri care să oficializeze Brexitul. Atunci, Președintele Consiliului European, Donald Tusk a convocat un summit al celor 28 de state membre și a decis să mai ofere Angliei, Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord o ultimă amânare.
Noul termen până la care britanicii trebuie să își decidă soarta a fost stabilit la 31 octombrie, însă presiunea pro-europenilor și predicțiile viitorului economic al Mării Britanii au determinat-o pe Theresa May să își dea demisia de la conducerea Guvernului.
În așteptarea desemnării succesorului său, președintele Unniunii Europene, Jean-Claude Juncker a reiterat săptămâna trecută că "Uniunea Europeană nu va renegocia proiectul de Acord Brexit elaborat impreună cu Marea Britanie".
Pentru a pune și mai multă presiune pe britanici, președintele Franței, Emmanuel Macron a afirmat că "data de 31 octombrie trebuie să fie ultimul termen pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană". "Cred că amânarea este o mare greseală. Cred că acesta este ultimul termen. Am stabilit sfârșitul lunii octombrie că ultimul termen, deoarece nu vreau ca nouă Comisie Europeană să continue cu acest subiect (…) reluarea negocierilor cu Londra pe tema Brexit ar fi inacceptabilă" a declarat Emmanuel Macron la Conferința Monetară Internațională, desfășurată la Palatul Elysé.
