Mass media a mobilizat un număr record de cetățeni europeni să iasă la votul scrutinului europarlame
Publicul ţintă al mass mediei diferă în funcţie de informaţia transmisă. O ştire despre sport, se adresează în mod direct bărbaţilor; o emisiune cu reţete culinare este dedicată femeilor, desenele animate fac rolul unor încercări de a distra şi educa copii, iar ştirile despre studenţii români care merg să studieze în străinătate sunt tehnici de presiune asupra tinerei generaţii spre a pleca din România, sărăcind sistemul educaţional şi posibilitatea ţării de a creşte economic, cultural şi social. Comunicarea ce vine în urma ştirilor politice se fundamentează pe faptul că mesajul transmis are un destinatar, un receptor bine precizat; încearcă să convingă un grup de indivizi de calităţile/meritele a ceva ce poate fi produs. Această comunicare are la bază studii de psihologie aplicată, semiotică aplicată, etc. şi a dezvoltat ca subdomenii comunicarea socială şi comunicarea de tip publicitar. Câţi din locuitorii României ascultă radio? Manualele de specialitate, ne anunţă că majoritatea românilor ascultă emisiunile matinale de la radio în maşină, îndurând traficul până la locul de muncă. Deschide cineva din România zilnic, televizorul? Şi încă câţi! Studiile arată că dintr-un total de 19 milioane de locuitori pe teritoriul României, momentul de aur adună până la 2 milioane de telespectatori numai pe un singur post tv. Ştiaţi că România este considerată ţara cu cele mai multe accesări din Europa, ale internetului, datorită numărului impresionant de upload-uri făcute pe zi? Astăzi, internetul nu se mai adresează numai adolescenţilor ci şi persoanelor de vârsta a treia, ceea ce face din acesta, un concurent de temut pentru televiziunile din România. Din cauza dependenţei de internet, presa scrisă a dispărut şi ea, ziarele şi revistele transformându-se astfel în publicaţii online. Suportul de hârtie al ziarelor este din ce în ce mai respins de o societate care se vrea ultra modernă, ajungându-se la un număr de cititori, net inferior televiziunii sau internetului. Şi din situaţiile prezentate anterior, ce efect credeţi că poate avea politica pe care mass media o prezintă acestui public dependent de informaţie? Dacă inițial, scopul mass mediei era acela de a informa, astăzi, societatea însetată după o noutate captivantă, scandal, cancan și emoții puternice, a determinat ca presa să își schimbe poziția față de valorile pe care le servește. În 2019, privind în sens larg la ceea ce se publică, mass media vinde.
Mass media a înţeles că a pune politica în legătură cu un mesaj necesită cunoaşterea comportamentului şi a mentalităţii publicului ţintă. Însă, mass media românească, ignoră de multe ori cercetarea dimensiunilor psihosociale ale pieţei unde lansează mesajul şi se rezumă doar la elemente de psihologie empirică, acumulate de ei prin experinţa curentă în formă de observaţii, opinii etc. despre ei înşişi şi despre psihologia semenilor lor, despre comportamentul uman în general. O asemenea abordare a mesajului politic transmis prin mass media, face ca acesta să atingă doar accidental coardele sensibile ale categoriei de grup vizate. Pentru a reuşi să influenţeze cu certitudine comportamentul şi puterea de decizie a celui presat, trusturile mari de presă recurg la o investigare sistematică a caracteristicilor psihografice ale potenţialilor cumpărători, la studierea motivaţiei, intereselor, trebuinţelor şi aşteptărilor lor şi la testarea prealabilă a atitudinii publicului faţă de diverse variante ale mesajului proiectat. De aceea, mesajul politic prezentat de cele mai multe ori în mass media este covârşitor din punct de vedere al creaţiei.
Folosirea excesivă a mijloacelor decomunicare în masă (abuzul, am putea spune) îi ajută pe cei care fac acest abuz să adopte o poziţie de comoditate în gândire, renunţarea la un exerciţiu care presupune cercetare, analiză, spirit critic etc. Iar acest fapt a devenit un fenomen care a atins pe toţi cei care urmăresc zilnic emisiunile tabloid, dat fiind şi rezultatul audienţelor uriaşe pe care acestea le înregistrează. Putem spune astfel, că mass media, crează un fel de apetit pentru o cultură pe care numai ea o promovează.
Audiența ridicată a presei în Europa se datorează în mod principal noilor tehnologii. Avantajul dispozitivelor electronice conectate la lumea virtuală îi tentează pe cetățenii europeni să acceseze informația oriunde se află, de mai multe ori pe zi (în tren, în mașină, așteptând la coadă la un ghișeu, la restaurant, la serviciu etc.). Având deja „intrare liberă” către conștientul și inima publicului, mass mediei nu îi mai rămâne decât să își aleagă poziția unde dorește să se așeze în raport cu subiectul în vigoare, restul fiind doar strategii de marketing.
Cu toate că politica nu a fost niciodată un subiect pe placul tuturor, alegerile europarlamentare din 23-26 mai au demonstrat că mass media poate mobiliza o Europă întreagă dacă își propune, influențând votul cetățenilor care așteaptă o direcție inclusiv raportată la propriul vot. După dezbaterea Brexitului, a migrației, crizei de imagine și încredere a Uniunii Europene, răzvrătirea Poloniei, Ungariei, României și Italiei la deciziile Bruxellesului, deteriorarea relațiilor din interiorul blocului comunitar dar și a relațiilor externe ale Uniunii Europene, mass media a reușit să creeze o opinie cetățeanului european care, potrivit rezultatelor parțiale de la scrutinul europarlamentar, a fost scos la vot de un imbold în masă.
