Mass media, responsabilă pentru automedicamentația la români
Fără nicio îndoială publicitatea reușește să intervină în puterea de decizie a consumatorului de mass media românească. Urmărirea produselor media (fie că vorbim de emisiunile informative, distractive, publicitate, filme, talk showuri, matinaluri etc.) îi face pe oamenii simpli să devină un fel de complice al scenariilor de zi cu zi ce au loc pe scena națională sau internațională. Și pentru că publicului îi place să își exercite rolul de actor într-o asemeanea piesă, acesta va accepta cu ușurință orice îndemn sau referință pe care mass media îl va solicita să o facă. Astăzi, consumatorul media se identifică foarte bine cu tot ceea ce înseamnă nou, modern, complicat, strategic. Pentru că îi place să consume din plin tirajul canelelor media, publicul va deveni din aliat, un fel de victimă controlată de tot ceea ce media hotărăște să transmită.
Nu mai este demult o supriză faptul că românul și-a pierdut încrederea în toate instituțiile statului, recompensând cu toată loialitatea pe care o manifestă pentru internet, televiziune, radio sau presa scrisă. Această relație puternică de stăpân – substituit (din momentul în care trusturile media au devenit aliate politice ele nu mai desfășoară o relație doar de prietenie cu publicul larg), îi conferă mass mediei puterea de a controla tot ceea ce înseamnă mod de gândire, comportament, atitudine, poziție față de un anumit subiect, stil de viață etc., al unui consumator.
Conștientă de această puternică influență pe care mass media o manifestă asupra oamenilor societății române (și nu numai), publicitatea a înțeles că miza cea mare se desfășoară în cadrul acelor ore de difuzare în strânsa legătură cu publicul. Astfel, marile companii sunt dispuse să plătească oricât numai pentru ca materialul lor publicitar să apară preț de câteva secunde în grila unui canal media; efectul fiind categoric unul de succes. Până aici, totul se certifică din comportamentul pe care consumatorul de media îl exercită în viața de zi cu zi și al cărui studiu face obiectivul milioanelor de cercetări în întreaga lume. În acest sens, impactul publicității în rândul consumatorilor de media a crescut considerabil.
Un exemplu concret este faptul că în anul 2013, medicamentele pentru răceală și gripă, tabletele pentru arsuri de stomac și unguentele pentru dureri osoase, au fost cap de afiș în pauzele publicitare în lunile ianuarie și februarie, simțindu-se o creștere incredibilă de 23,4% față de exact aceași perioadă dar a anului 2012. Specialiștii care măsoară audiența susțin că din totalul publicității TV consumat la aceea perioadă, publicitatea la medicamente a reprezentat 17,2% ceea ce înseamnă o pondere extraordinară având în vedere că în general, publicitatea în canalele media se face unui număr foarte larg de produse, la alegere.
Dacă de regulă, eram obișnuiți cu reclame care caută să promoveze rețelele mobile sau supermarketurile (încurajând cumpărăturile și comunicarea cu cei dragi în prag de sărbători și după), practic, piața medicamentelor a reușit să spargă recordurile publicității sezoniere. O altă reușită a acestui domeniu a fost faptul că acum doi ani, medicamentele calmant pentru dureri precum Antinevralgic forte, Nurofen forte, Antispasmin, MIG400, au reușit să aibă parte de difizarea publicității lor nu numai în pauzele de publicitate ci și în prezența programelor TV românești. Pentru că realitatea arată că în România aproape 87% dintre românii de peste 18 ani, apelează la automedicație, cei mai mulți oamenii nu merg la doctor și astfel, la îndemâna lor este gestul de a cumpăra tot ce aud sau văd. Evident, românii sunt influențați în alegerea medicamentelor de publicitatea făcută acestora.
„În contextul în care internetul a câştigat din ce în ce mai mult teren în faţa mijloacelor tradiţionale de informare şi promovare, publicitatea online a medicamentelor a devenit o sursă importantă pentru alegerea acestora” informează pharmabusiness.ro.
Tocmai din cauza faptului că peste 50% din români își administrează singuri medicamentele, considerându-se suficient de informați, se consideră că publicul mass media trebuie să primească continuu informațiile necesare în ceea ce privesc efectele reale, atât cele benefice cât și cele negative, pe care automedicația cu produsele prezentate în spoturile publicitare le promovează. Pentru că ANMDM nu limitează în niciun fel volumul total de apariții a materialelor publictare în cadrul canalelor media, difuzarea excesivă poate determina consumatorul nu doar să cumpere un produs care nu corespunde cu nevoile sale dar care îi poate periclita și sănătatea.
Publicitatea medicamentelor în cadrul mass media poate susține o autodiagnosticare eronată, publicul cumpărând produsul și administrându-l chiar și în cazuri în care în realitate, acesta nu suferă de nimic; impune alegerea unui animit medicament doar pentru că acesta a avut parte de publicitate dar care poate nu este cel mai bun tratament pentru consumatorul vizat și problema specifica organismului său; și nu în cele din urmă, publicitatea medicamentelor poate îmbolnăvi. Ca într-un cerc restrâns și fără ieșire, consumatorul media devine ținta directă a intereselor celor care îi vor atenția și banii: mass media, publicitatea și producătorii de pastile fiind cei care rotesc cercul în jurul consumatorului.
