Theresa May regretă impasul Brexit
Theresa May a venit la conducerea Guvernului britanic într-un moment când lucrurile erau deja extrem de precipitate. Imediat ce criza imigranților și a refugiaților deveniseră o problemă majoră pentru Uniunea Europeană, autoritățile de la Londra și-au exprimat dorința de a nu face parte din socoteala Bruxelles-ului la distribuirea extracomunitarilor în cote obligatorii de repartiție. Pentru că nu a existat opțiunea ca vreun stat membru al bocului comunitar să poată refuza supunerea față de decizia celor trei instituții europene (Comisia, Consiliul și Parlamentul european), premierul britanic la acea vreme, David Cameron a decis că cel mai corect ar fi să lase cetățenii să îți exprime opinia în ceea ce privește colaborarea pe care Marea Britanie o are cu Uniunea Europeană.
Cu toate că oficialul britanic s-a arătat împotriva Brexitului, rezultatul final al referendumului din data de 23 iunie 2016, l-a dezamăgit atât de tare încât, speriat că nu poate face față presiunii politice care urmează, David Cameron și-a prezentat la scurt timp, demisia. Aceasta a fost înlocuit repede cu Theresa May care, după trei luni de analiză, a declarat public că voturile cetățenilor britanici la referendumul privind apartenența Angliei, Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord la Uniunea Europeană vor fi luate în calcul. În martie 2017, May a invocat Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, cerând astfel oficial ieșirea Regatului Unit din blocul comunitar.
De comun acord, cele două tabere au stabilit o perioadă de doi ani pentru a desfășura un proces de negociere a condițiilor de separare ce aveau să concluzioneze relația de viitor dintre acestea, imediat ce Brexitul ar fi devenit oficial. Din păcate, realitatea nu a putut satisface așteptările britanicilor, descoperind pe parcurs că problema frontierei dintre Irlanda și Irlanda de Nord îi împiedică pe guvernanți să găasească un acord de separare. Abia anul trecut în luna noiembrie, Theresa May a găsit oportunitatea redactării unui document cu potențialul de a reprezenta condițiile relației cu UE de după Brexit. Pe placul europenilor care, considerau textul a fi plin de avantaje de partea lor, Acordul nu a primit totuși aprobarea Parlamentului britanic. Conștienți că adoptarea unui astfel de Acord ar fi o sinucidere pentru cetățenii britanici, Camera Comunelor a respins de două ori Acordul Guvernului Theresa May.
În mai puțin de 10 zile, se împlinește termenul limită la care procesul negocierilor se va încheia. Premierul britanic se regăsește astfel într-un impas neașteptat și consideră că singura soluție în acest moment este să ceară liderilor Uniunii Europene, o amânare a Brexitului până pe 30 iunie 2019.
„Au trecut aproape trei ani de la referendumul privind apartenenţa la UE. Eu am venit la conducerea Guvernului cu promisiunea de aplicare a deciziei de ieşire din UE. Membrii Parlamentului nu au reuşit să ajungă la un consens privind modul de aplicare a deciziei ieşirii din UE. Drept rezultat, acum nu avem un acord pentru a putea ieşi pe 29 martie. Această întârziere constituie o sursă majoră de regret personal pentru mine. Sunt sigură că publicul s-a săturat... S-a săturat de parlamentari care discută despre orice altceva în afară de Brexit când oamenii au preocupări reale. Eu sunt de partea cetăţenilor. Acum este momentul ca deputaţii să ia o decizie. Am cerut Uniunii Europene să ne ofere timp pentru a lua o decizie finală privind Acordul Brexit. Anularea procedurii Brexit ar genera daune ireparabile, nu doar pentru această generaţie de politicieni, ci şi pentru întregul proces democratic. Până acum, Parlamentul a făcut tot posibilul pentru a evita luarea unei decizii. Eu nu sunt pregătită să amân producerea Brexit mai mult de data de 30 iunie”, a declarat Theresa May în cadrul unui discurs televizat.
De altă parte însă, Franța se opune amânării ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană dacă Guvernul de la Londra nu va prezenta o strategie clară care să justifice această opțiune. „O situaţie în care doamna May nu ar fi în măsură să prezinte Consiliului European garanţii suficiente privind credibilitatea strategiei ar conduce la excluderea solicitării de extindere şi la prefererea unei ieşiri din UE fără acord”, a declarat Jean-Yves Le Drian, ministrul francez de Externe. Acesta a formulat trei condiţii pentru amânarea cu câteva săptămâni a Brexit și anume: „prelungirea să aibă ca obiectiv finalizarea ratificării acordului negociat”, „Marea Britanie să fie foarte clară asupra faptului că Acordul de retragere semnat în noiembrie 2018 nu va fi renegociat şi „să nu participe la scrutinul europarlamentar din mai”.
Uniunea Europeană este astfel favorabilă amânării Brexitului însă doar pentru un scurt timp. „În contextul consultărilor pe care le-am efectuat în ultimele zile, cred că o scurtă amânare ar fi posibilă. Dar ar fi condiţionată de un vot pozitiv asupra Acordului Brexit în Camera Comunelor. Rămâne deschisă tema duratei prelungirii negocierilor. Dacă liderii europeni aprobă recomandarea mea şi va fi un vot favorabil al Camerei Comunelor săptămâna viitoare, putem finaliza şi formaliza decizia de amânare prin procedură scrisă. Dar, dacă va fi nevoie, nu voi ezita să îi invit pe membrii Consiliului European la o nouă reuniune la Bruxelles săptămâna viitoare”, a comentat Donald Tusk, președintele Consiliului European.
