„Europa trebuie să devină puternică politic, pentru a face faţă la provocările Chinei, lui Putin, Tr
După o lungă perioadă de zbucium pentru Uniunea Europeană, anul acesta în luna mai, cetățenii europeni sunt așteptați la alegerile europarlamentare pentru a-și exprima votul în ceea ce privesc partidele naționale care le va reprezenta interesele în Parlamentul european. Odată aleasă componența acestuia, un alt tip de alegeri va fi cel al șefiei Comisiei Europene, decizie care îi revine în acest caz, liderilor europeni (şefii de stat sau de guvern ai ţărilor membre ale UE), cu aprobarea Parlamentului European.
Lupta pentru această poziție este una extrem de strânsă având în vedere atribuțiile acestui rol extrem de important. Pentru că președintele Comisiei Europene are puterea de a furniza orientările politice Comisiei, a convoca şi prezida colegiul comisarilor europeni, a conduce activităţile Comisiei de punere în aplicare a politicilor UE, a participa la reuniunile G7 și a contribui la dezbaterile majore din Parlamentul European şi la cele dintre guvernele statelor membre, în cadrul Consiliului Uniunii Europene, postul este unul mult râvnit.
În weekendul trecut, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene a declarat că Europa trebuie „să devină puternică din punct de politic, nu doar economic, pentru a face față provocărilor Chinei, acțiunilor lui Vladimir Putin, Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan”.
„Suntem un continent care se bazează pe umanitate şi trebuie un master plan pentru Africa. România, Europa nu poate avea un viitor bun dacă Africa se găseşte într-o criză. De aceea e importantă asigurarea siguranţei la frontiere. Domnul Jean-Claude Juncker (n.r. actualul Președinte al Comisiei Europene) vorbeşte despre noi şi despre relaţiile dintre noi dar nu suntem suficent de puternici. Trebuie să răspundem la provocarea Chinei, la ceea ce fac Vladimir Putin, Donald Trump şi Erdogan în Turcia. Dacă răspundem la acestea, atunci Europa va deveni puternică şi din punct de vedere politic, nu doar economic. Trebuie să reuşim să vorbim la nivel global pe o singură voce”, a declarat Manfred Weber sâmbătă, la Summitul PPE al liderilor locali şi regionali, desfășurat la București.
Nici populiștii și naționaliștii nu au fost trecuți cu vederea în discursul acestuia. Potrivit liderului grupului PPE din Parlamentul European, pentru populiștii și naționaliștii care spun peste tot în lume că sunt mândri de națiunile lor însă „la naiba cu Europa”, există un singur răspuns. „Nu există nicio contradicţie între mândria locală şi cea de a fi european. Pentru noi aceste trei indentităţi merg mână în mână şi nu voi permite niciunui populist, naţionalist să spună că aceste valori sunt în contradicţie. Nu ele merg mână în mână”, a conchis Weber.
De altă parte, în același timp cu summitul de la București, administrația Vladimir Putin a denunțat decizia cu accente de „cinism” a Consiliului Uniunii Europene de a impune sancțiuni Rusiei pentru incidentul produs în luna noiembrie a anului trecut în Marea Azov (când nave militare ruse au capturat ambarcaţiuni ucrainene care se îndreptau spre Marea Azov, pe 25 noiembrie 2018, arestând 24 de militari ucraineni), avertizând că măsurile luate de Bruxelles vor fi urmate de o reacție.
„Pe 15 martie, Consiliul UE a adoptat măsuri restrictive unilaterale vizând cetăţeni ruşi. Pretextul includerii compatrioţilor noştri pe lista sancţiunilor nelegitime a UE este marcat de ipocrizie şi cinism. Sunt vizaţi angajaţi ai Serviciului Poliţiei de Frontieră din Rusia care îşi îndeplinesc în mod curajos sarcinile de a proteja graniţele de stat. Acuzaţiile Uniunii Europene că Rusia ar fi încălcat legislaţia internaţională şi ar fi aplicat fără motiv forţa sunt absolut neadevărate. Este regretabil faptul că Uniunea Europeană s-a raliat autorităţilor din Ucraina, care au distorsionat evenimentele produse în noiembrie 2018 în Strâmtoarea Kerci. Rusia nu va lăsa fără răspuns acţiunile inamicale ale Uniunii Europene”, anunţă Ministerul rus de Externe într-un comunicat postat pe site-ul instituţiei.
Pe lângă Uniunea Europeană și Departamentul american al Trezoreriei a anunțat măsuri împotriva a patru membri ai Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB) implicați în incidentul maritim ruso-ucrainian. „Statele Unite şi partenerii transatlantici nu vor permite ca agresiunile continue ale Rusiei împotriva Ucrainei să rămâne nesancţionate”, a afirmat Steven Mnuchin, secretarul american al Trezoreriei. De asemenea, și Canada a introdus sancțiuni care vizează 114 persoane și 15 entități ruse.
