Globalizarea impune capitalismul ca religie mondială
În momentul de față, planeta noastră traversează perioade (cu caracter istoric) în care independența unui stat îl ajută să fie un număr care se adaugă sumei tuturor țărilor de pe pământ (un exemplu recent este reprezentat de încercarea Scoției de a-și câștiga independența față de Regatul Unit). Lupta pentru autonomie nu este un element caracteristic vremurilor prezente, această dorință fiind cunoscută chiar și în țara noastră când, în regimul comunist, Nicolae Ceaușescu s-a declarat în favoarea independenței unui stat și interzicerea oricăruia de a interveni asupra acestei dorințe, făcând referire la invazia Cehoslovaciei de către URSS. Mai mult, odată câștigată, obiectivele unei țări nu s-au oprit la mulțumirea cu cifrele circumferinței teritoriului său ci mai degrabă a născut „foamea” de și mai mult spațiu fapt pentru care expresia „puterea naște dorința de și mai multă putere” caracterizează cel mai bine situația în care secolul XXI găsește țările bine dezvoltate. Statele Unite ale Americii, Rusia, Coreea de Nord, Germania etc. sunt acuzate că luptă transparent pentru a câștiga și mai multe teritorii care să li se supună. Ultimul război care a strâns laolaltă toată omenirea pare că nu a rezolvat conflictele pe seama dorinței și mai mare de putere, astăzi, ele fiind alimentate și mai mult. În 2016 Orientul Mijlociu joacă rolul punctului de interes pentru statele care au potențialul de a le exploata resursele, fapt care l-a transformat în ținta celor mai curente războaie pe care planeta le trăiește astăzi (vezi războiul din Irak, Pakistan, Siria etc.). Pe deasupra, criza refugiaților care fug din calea războaielor, victimele acestor conflicte și interesele geo-politice au transformat omenirea într-un vulcan care stă să dea în foc. Istoria de ieri continuă să fie scrisă, pagină cu pagină.
Astăzi, lumea înconjurătoare este vizibil puternic influențată de politica (decizională și armată) care impune un anumit stil de viață. Terorismul apărut de curând ca fenomen de diversiune și distragere a atenției de la marile interese, crează panică și numeroase victime în cele mai cunoscute (și publice) locații. În acest context, putem admite faptul că trăim o istorie aflată în plină desfășurare. Dacă la început, planeta se arăta ca un conglomerat de mai multe state, astăzi, cu ajutorul globalizării abia mai distingem numărul exact de țări pe care Terra și le însușește. Acest fenomen mondial a luat naștere odată cu industrializarea, „evaporarea” tuturor restricțiilor în ceea ce privește liberul schimb și depășirea granițelor comerciale care au participat involuntar la dezvoltarea economică dar și tehnologică. Libertatea pe care oamenii se simt fericiți că o posedă, pare doar o iluzie deșartă care să nu suspecteze adevărata forță de manipulare cu care suntem întâmpinați încă de la primele ore ale dimineții. Planta nu recunoaște caracteristicile războiului pe care îl traversează însă definește obiectivul globalizării ca urmărirea înființării unei noi ordini internaționale (mai bine spus: un singur stat, o singură limbă, o singură monedă, o singură cultură etc.). Iar istoria curentă ne face să credem că printre efectele pozitive ale globalizării se numără: internaționalizarea producției și afacerilor, trecerea la faza foarte importantă a integrării și funcționării activității lor, extinderea privatizării care ia proporții mondiale, eliminarea distanței și reducerea considerabilă a probabilității izbucnirii unui război și la utilizarea forțelor armate.
Acest ultim efect pozitiv demonstrează cel mai bine „nepriceperea” cu care interesele globalizării caută să liniștească omenirea, deoarece stă dovadă faptul că odată cu nașterea sa au avut loc cele mai multe războaie „electronice”. În fapt, globalizarea trebuie privită cu ambii ochi tocmai pentru că efectele pozitive sunt primele scoase în față, dar există și efecte care a transformat procesul globalizării într-un inamic al omenirii. Și anume, creșterea inegalităților pe plan internațional, dezvoltarea alarmant de rapidă și extraordinar de dăunătoare a armamentului și crimei transnaționale și răspândirea rapidă a capitalismului din statele dezvoltate către cele în curs de dezvoltare.
Capitalismul sună ca o lecție de istorie pe care elevii o înțeleg cu greu la orele de clasă. Însă metode adecvate de instruire ar putea ajuta liceeni și studenți să perceapă faptul că procesul globalizării a adus liberalizarea, iar aceasta a venit la pachet cu capitalismul (curent suspectat de manipulare, presiune în masă și interese extraordinare). Această descriere a situației pe care o traversează întreaga planetă, începe să-și reverse caracteristicile și asupra fiecărei societăți în parte. Într-o lume în care ești implicat fără acord în evenimentele care scriu istoria (cazul Bulgariei, Greciei, Croației, Ungariei, Marii Britanii etc. care au fost nevoite să suporte cota obligatorie de migranți repartizați de Uniunea Europeană, după ce ținta acestora a declarat că nu poate susține singură un număr atât de mare), societățile sunt afectate de starea planetei. Acordurile politice pe care statele le semnează în vederea dezvoltării, îi obligă la convenții pe care trebuie să le respecte indiferent dacă sunt sau nu de acord cu situația impusă.
În analiza societăților curente, descoperim celule atinse de aerul globalizării, liberalizării și capitalismului mondial. Vrem sau nu să recunoaștem, manualele din școli trec pe dispozitive electronice, lecțiile universale sunt înlocuite cu studiul specific al unor subiecte care nu existau până acum (brand, marketing, advertising etc.), puterea de cumpărare a legalizat consumul nimicului, utilizarea rețelelor de socializare promovează narcisimul, depresia a devenit boala secolului (întrecând ciuma, SIDA sau cancerul) etc. Influența pe care globalizarea o revarsă asupra fiecărui stat, afectează societățile prezente, impunându-le (subliminal) un stil de viață care să ignore istoria de ieri și care să renunțe la tradițiile mult prea vechi și deloc eficiente în cursul unei vieți tehnologizate. De cealaltă parte, putem admite că efectele pozitive (precum predarea limbilor străine sau a competențelor digitale în școli, apariția investitorilor străini etc.) participă consistent la întărirea poziției țării noastre în topul societăților în curs de dezvoltare.
Dacă starea planetei influențează stadiul fiecărei societăți în parte, atunci este lesne de înțeles faptul că starea societății afectează individul (parte din aceasta) și celula familiei. De exemplu, în România, sistemul guvernării este acuzat de împovărarea traiului pentru care părinții trebuie să plătească cu ore suplimentare de muncă, stres și îngrijorări. Lipsa acestora din copilăria și educația copiilor lor, urcă sarcina ghidării prin viață pe umerii cadrelor didactice (care la rândul lor sunt dezavantajați de același sistem). Astfel spus, dacă avem de-a face cu o societate sănătoasă, atunci și starea de bine a individului este activată.
