România și alte șapte state membre ale Uniunii Europene sunt gata să preia imigranții extracomunitar
Coșmarul pe care îl trăiește Uniunea Europeană împreună cu statele sale membre încă nu a luat sfârșit. Inițiată în primăvara lui 2015, când sute de imigranți extracomunitari au părăsit Siria și mai multe state ale Orientului Mijlociu amenințate de conflicte militare pornind un exod nemaiîntâlnit spre teritoriile blocului comunitar, invazia străinilor a devenit cea mai mare problemă pentru cele trei instituții europene (Consiliul, Comisia și Parlamentul). Forțate să ajute rapid Germania, salvându-i pielea din calea unei catastrofe umanitare, autoritățile de la Bruxelles au ales să responsabilizeze toate statele membre ale UE în vederea primirii și integrării imigranților ajunși pe teritoriile lor.
Din cale afară de nemulțumite de această decizie, Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia au refuzat din start să se supună politicii susținute de UE. În același consens s-a arătat și Marea Britanie care, nereușind să-i convingă pe liderii europeni să o sară la numărătoare distribuirii extracomunitarilor, a decis să părăsească blocul comunitar. Astăzi însă, deși este evident că străinii au declanșat o criză uriașă de imagine și încredere Uniunii, deteriorând drastic relațiile interne dintre Bruxelles și statele sale, politica de solidaritate rămâne în picioare. Astfel spus, că vor sau nu, țările membre trebuie să se supună de îndată și să preia imigranții pe care Comisia Europeană îi distribuie acestora.
Pentru că la jumătatea acestei săptămâni, Malta a acceptat intrarea în porturile sale a două nave umanitare la bordul cărora se aflau 49 de imigranți extracomunitari, situația Uniunii Europene s-a complicat și mai mult. Practic, cei 49 de imigranți se adună celorlalți 249 care se aflau deja în Malta de câteva zile, determinând astfel Comisia Europeană să ceară de urgență distribuirea a 176 dintre ei în mai multe țări europene.
Conform deciziei luate de Uniunea Europeană, 78 de imigranți vor rămâne în Malta, în timp ce 44 de extracomunitari veniți în mod special din Bangladesh, vor fi repatriați. Opt țări membre ale blocului comunitar, printre care și România, vor prelua restul de 176 de imigranți. În timp ce autoritățile germane au acceptat deja preluarea a 60 de extracomunitari, acum se așteaptă ca Franța, Portugalia, Irlanda, Luxemburg, România, Olanda și Italia să recurgă la același gest. Neobișnuit pentru contextul în care se află relațiile dintre statele membre și liderii de la Bruxelles, statele menționate nu au comentat nimic. Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, cei patruzeci și nouă de imigranți extracomunitari salvați din Marea Mediterană au fost găsiți la bordul a două nave umanitare pe numele de Sea Watch și Sea Eye. Cum încă din vara trecută, Malta și Italia refuză intrarea navelor umanitare în porturile sale transferându-le de la una la alta, cazul răzvrătirii acestora la adresa politicii impuse de Bruxelles a ajuns în atenția Consiliului Uniunii Europene pentru Afaceri Generale.
Cu toate că a garantat că nu va ceda insistențelor, Malta a acceptat să îi primească pe extracomunitari cu condiția ca Germania, Franța, Portugalia, Luxemburg, Olanda și România să confirme că îi va prelua imediat. Conform Mediafax „surse diplomatice declarau marţi că impasul negocierilor continuă, în contextul în care Guvernul din La Valletta cerea în plus redistribuirea altor 249 de imigranţi salvaţi în urmă cu câteva zile de Paza de Coastă malteză”. În ceea ce privește poziția României, Ministerul român al Afacerilor Externe a anunţat marţi că România este dispusă, alături de alte state membre, să ia cinci migranţi.
„Referitor la informaţiile apărute în spaţiul public privind situaţia de criză generată de migranţii ajunşi în ultimele zile în Malta, facem următoarele precizări: În ultimele zile, 248 de migranţi din diferite ţări din nordul Africii au ajuns în Malta. Suplimentar faţă de aceştia, două vase cu 49 de migranţi la bord au ajuns în largul coastelor malteze, fără a primi permisiunea de acostare. România şi-a exprimat disponibilitatea de principiu, alături de alte state membre, pentru preluarea a cinci migranţi. Concretizarea acestei oferte se va realiza ulterior, în limitele cadrului legislativ actual şi Regulamentului Dublin care face trimitere la modalităţile de gestionare a unor astfel de situaţii care au un profund caracter umanitar”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat de presă remis marţi agenţiei de presă deja menționate.
