Polonia se crede punctul luminos al Europei

În ciuda faptului că folosește în continuare propria sa monedă (zloți polonezi), Polonia se pregătește să adopte moneda euro după ce a devenit stat membru al Uniunii Europene, aderând la blocul comunitar în data de 1 mai 2004. Inclusiv, parte din Spațiul Schenghen (începând cu 21 decembrie 2007), Polonia a dovedit o transformare spectaculoasă după mai bine de 14 ani de când relația cu Bruxelles-ul a reușit să transforme țara într-unul dintre cele mai dezvoltate și promițătoare state ale bătrânului continent. Statistic vorbind, Varșovia este capitala Europei de Est unde au fost „vărsate” cele mai multe fonduri europene, determinând astfel o poziție de dezvoltare națională uluitoare. Astfel spus, pentru polonezi, decizia de a fi parte din UE ar trebuie considerată a fi cea mai bună mișcare din istoria modernă a țării lor. Cu toate acestea însă, realitatea este una diferită.

Imediat ce Uniunea Europeană s-a trezit pusă în fața celei mai mari crize umaniare de după cel de-al Doilea Război Mondial, în cadrul căreia, extracomunitarii au reușit să schimbe total prejudecățile despre fenomenul migrației, cele 27 de state membre au avut de suferit. Salvarea Germaniei de o catastrofă umaniară i-a forțat pe liderii europeni să propună ca soluție distribuirea unor cote obligatorii de refugiați fiecărui stat membru, însă această decizie nu a fost primită la fel de deschis și de acestea. În timp ce Cancelarul german, Angela Merkel a răsuflat liniștită, Polonia a fost una dintre cele patru țări care au refuzat din start supunerea față de această regulă. Această respingere a primit repede sprijinul a mai multor alte state membre, culminând cu o promvare a ideei împotriva migrației, lansată de însăși Marea Britanie și decizia de a părăsi Uniunea Europeană.

Acuzând Bruxelles-ul că încearcă să scutească Germania de probleme, forțând toate celelalte țări ale blocului comunitar să fie solidare cu o problemă care nu îi vizează, Polonia scoate în evidență mai multe defecte ale Uniunii Europene. De altă parte, criticați că profită de fondurile care i-au fost servite an de an de parcă „Europa ar fi un supermarket”, liderii polonezi au devenit ulterior ținta unor avertizări dure venite de la Comisia Europeană. Mai mult, pentru a-i arăta Uniunii că nu se teme de aceasta și că încă se simte independent și autonom, Guvernul de la Varșovia a lansat în luna decembrie a lui 2017 o reformă în care Justiție devenise victima unui complot care viza să îi limiteze libertatea. Sătuli să mai închidă ochii la „tupeul” pe care și l-au însușit autoritățile poloneze atât față de propriul popor cât și Bruxelles, Uniunea Europeană a invocat articolul 7 din Tratatul de la Lisabona, sancționând drastic Varșovia.

Cu toate că, după mai multe luni de conflict cu UE, Polonia a renunțat la controversata reformă, relația cu autoritățile oficiale nu s-a ameliorat. Ba mai mult, în opinia ministrului polonez de Externe, Jacez Czaputowicz, „Franţa este omul bolnav al Europei care trage în jos Europa, în timp ce Polonia este un punct luminos”.

Crezând că își face dreptate, Czaputowicz se scuză acuzând că Uniunea Europeană ține greșit ochii pe Varșovia considerând că aceasta este „oaia neagră” a blocului comunitar. După părerea ministrului polonez de Externe, cea care ar trebui luată în vizior este Franța; fără nicio reținere acesta condamnă Comisia Europeană că tolerează depășirea deficitului bugetar rezultat în urma deciziei Administrației Emmanuel Macron de a face concesii în contextul protestelor mișcării „vestelor galbene”.

„Atacul terorist de la Strasbourg arată că ceva nu funcţionează în Franţa; la fel, protestele din ultimele săptămâni, decizia preşedintelui Emmanuel Macron de retragere a reformelor, este trist. În acelaşi timp, i se dau lecţii Poloniei, ceva nu merge. Mai întâi trebuie făcută ordine în propria ţară. În Franţa se încalcă legislaţia UE, iar Comisia Europeană închide ochii. Franţa depăşeşte nivelul permis al deficitului bugetar. Comisia Europeană, care ar trebui să fie gardianul legislaţiei europene, acceptă o astfel de situaţie, pierzând astfel posibilitatea de a face presiuni asupra unor ţări precum Italia sau Spania, care cer tratament egal”, a declarat Czaputowicz.

Conform ultimelor date oficiale, Guvernul francez condus de Edouard Philippe, a anunţat un deficit bugetar de 3,2% în 2019, în urma crizei politice din Franţa.

Această reacție dură a autorităților poloneze vine în urma criticilor frecvente lansate de Franța conform cărora în Polonia se încalcă statul de drept.