Natura plătește setea de cunoaștere a modernității
Comparativ cu acum 100 de ani, omenirea arată de parcă trăiește o cu totul și cu totul altă viață. Setea de cunoaștere și evoluție a determinat ființa umană să se întrebe mereu de ceea ce există dincolo de ceea ce vede, visând la Lună, Marte, adâncul oceanelor sau chiar și viața de după moarte. Cu toate că omenirea beneficiază de invenții extraordinare care îi facilitează existența într-un mod aboslut uluitor, generațiile viitoare sunt poftite să trăiască o lume forțată să plătească prețul provocării naturii. Considerând mereu că poate fi în controlul a tot ceea ce cunoaște dar și a ceea ce nu cunoaște, omul a reușit ce-i drept să găsească mereu soluții la nevoile sale moderne, numai că această dorință de a fi în control absolut, determină efecte secundare care afectează întreaga planetă.
Construind la foc continuu, folosind mașinării ultra-performante în fabrici și industrii răspândite pe toată suprafața pământului, dar și făcând abuz de automobile, oamenii au pus în pericol planeta, provocând natura la o luptă pe care ori crede că o poate câștiga, ori preferă să o trateze cu indiferență. Schimbările climatice, îndeosebi încălzirea globală, este unul dintre cei mai îngrijorători factor de risc cu care se confruntă în momentul de față planeta. Cu toate că superputerile lumii preferă să se axeze mai mult pe beneficiile globalizării și nevoile personale, există totuși și țări care recunosc gravitatea situației și consideră că este timpul să se găsească soluții urgente în combaterea unui dezastru global. Obișnuiți cu patru anotimpuri și o medie certă a temperaturilor, oamenii de pe întreg mapamondul sunt astăzi martorii unor schimbări extreme; Creșterea continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor a determinat în ultimii ani declanșarea a mai multe calamități. Arderile de vegetație, furtunile neobișnuite sau zăpada în mijlocul verii sunt doar câteva exemple cu care 2018 a suprins multe țări.
Tocmai pentru că aceste realități devin din ce în ce mai prezente, în data de 12 decembrie 2015, guvernele mai multor state au convenit pe termen lung să mențină creșterea temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile de a o limita la 1,5°C.
Cu toate că obiectivul este unul pe cât se poate de primordial, Statele Unite ale Americii au ales să se retragă din Acordul climatic de la Paris, declarând astfel că cea mai puternică și influentă țară de pe glob face un pas înapoi din această înțelegere, pe motiv că în opinia președintelui american, Donald Trump, încălzirea globală este doar o minciună scornită de chinezi. Astăzi, chiar și fără americani, interesul pentru încălzirea globală pare să se manifeste în continuare, însă totul mai degrabă la nivel teoretic.
La începutul acestei săptămâni, liderii mondiali au fost așteptați să sosească la ceremonia de deschidere a conferinței privind clima și organizată în sudul Poloniei, urmând ca aceștia să dezbată modalități de reducere a efectelor provocate de schimbările climatice. Cu o durată de două săsptămâni, conferința din orașul polonez Katowice are ca obiectiv determinarea modului în care guvernele își vor gestiona eforturile de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În cursul zilei de luni, țara gazdă a propus o declarație pentru o „tranziție justă”, lăsând deoparte extracția cărbunelui, furnizor al principalei sale surse de energie, tocmai pentru a ține seama de situația persoanelor angajate în acest sector.
Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, „criticii susţin că declaraţia ar trebui să acopere în mai mare măsură toate aspectele legate de tranziţia de la combustibilii fosili la energia verde”. De altă parte, Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite (ONU) a lansat un apel către liderii mondiali cerându-le să ia în serios pericolul încălzirii globale și să pregătească măsuri îndrăznețe pentru a preveni o creștere catastrofală a temperaturilor. „Chiar dacă observăm impactul climatic devastator care provoacă dezastru în întreaga lume, nu facem încă suficient şi nu ne mişcăm destul de repede, pentru a preveni perturbarea climatică ireversibilă şi catastrofală", a declarat Guterres în faţa reprezentanţilor a aproximativ 200 de ţări prezente la summit. Potrivit acestuia, schimbările climatice sunt „cea mai importantă problemă cu care se confruntă planeta în acest moment”. Făcând referire la un raport științific, Guterres a cerut țărilor să reducă radical utilizarea combustibililor fosili (precum cărbunele) și a emisiilor cu 45% față de nivelurile din 2010 până în 2030, vizând emisiile zero până în 2050.
