Catalonia celebrează 1 an de la referendumul pro-independență
Naționalismul și extremismul sunt doi factori extrem de importanți care au preluat treptat, atmosfera Europei, imediat după ce în ianuarie 2014, Peninsula Crimeea a fost anexată Rusiei, la alegerea sa. Dorind să fie protejați de patria mamă, a cărei resurse economice, militare și culturale se potrivesc mai bine nevoii lor, decât ceea ce le oferea Ucraina. În ciuda faptului că ucrainienii nu s-au lăsat convinși de faptul că anexarea este una dorită și voluntară, detreminând Uniunea Europeană să aplice sancțiuni Rusiei pentru comportamentul său radical, astăzi, cetățenii Peninsulei se simt cum nu se poate mai mulțumiți de rezultatul curajului său.
La numai un an, Europa a fost invadată de un val de refugiați care, deși erau hotărâți să ajungă cu toții în Germania, Comisia Europeană i-a distribuit în cote obligatorii statelor sale membre. Această decizie a născut din nou pe teritoriul bătrânului continent, sentimentul de naționalism. La scurt timp, Marea Britanie a făcut un pas în față și a decis printr-un referendum istoric, părăsirea blocului comunitar. Invocând recâștigarea independenței și autonomiei, britanicii se află și acum în procesul de separare. Cu toate că demersurile sunt unele foarte complexe și amenințate de riscurile unei perspective nu tocmai favorabile, cetățenii Regatului se simt satisfăcuți de faptul că luptă pentru ceea ce își doresc.
Astfel de exemple au stârnit în Europa modelul unor gesturi care demonstrează că „se poate”. Spania, nu a întârziat să surprindă și iată că în ciuda faptului că Barcelona își dorea de mult separarea de către restul țării, acest val de naționalism, autonomie și independență a devenit o inspirație pentru țara din sud-vestul Europei. Considerându-se (pe drept) principalul motor al economiei spaniole, Catalonia a decis că nu mai poate fi trasă în jos de restul țării. Sprijinindu-se pe ideea că are suficiente resurse să devină o țară de sine stătătoare, Catalonia și-a organizat propriul referendum, a decis și iată că astăzi celebrează 1 an de la independența pe care nimeni nu o recunoaște.
Astăzi, extremismul a atins un grad de promovare și mai ridicat, odată ce comportamentul și discursul celui mai puternic om de pe planetă manifestă o atitudine total neșteptată. Cu exemplul lui Donald Trump, tot mai multe state au început să vadă în nevoia de separare și izolare, un pas către o dezvoltare sigură, ferită de riscuri și amenințări exterioare.
Catalonia însă reprezintă un șoc și mai mare din moment ce separarea sa are legătură cu însăși țara din care face parte. Militând pentru independență, catalanii nu mai vor să fie considerați spanioli și vor să li se acorde dreptul de a-și forma propria țară, cu propriul guvern. În plus, aceștia au deja o limbă oficială pe care au reușit să o impună cu mult înainte de demararea procedurilor de separare.
Anul trecut, deși nu i s-a acordat nicio confirmare, Catalonia și-a chemat locuitorii din nord estul Peninsulei Iberice la vot, exprimându-și dorința despărțirii de restul Spaniei. Mai degrabă un referendum simbolic decât unul cu putere legislativă, votul din octombrie 2017 a adunat 2,25 de milioane de catalani la urne (dintr-un total de 7,5 milioane de locuitori), în urma căruia 81% au spus „da” independenței. Potricit dcnews.ro, „dorința de independență a catalanilor se manifesta mai intens în lunile dinaintea referendumului mai ales ca urmare a crizei financiare din 2008 și a măsurilor de austeritate. Guvernul catalan pretinde că plătește prea mulți bani pentru regiunile mai sărace ale Spaniei”.
Din păcate pentru catalani, nici Spania și nici Uniunea Europeană nu a dorit să îi recunoască rezultatul, fapt pentru care, s-a impus arestarea lui Carles Puigdemont, politician acuzat de instigare la separare, nesupunere față de Constituția Spaniei și expreședinte pentru o scurtă perioadă a Cataloniei. Fuga acestuia în străinătate s-a încheiat cu arestarea sa în Germania.
Fără niciun plan, catalanii încă mai cred în autonomie și continuă să se manifeste de parcă ar fi deja separați de către restul țării. La un an de la referendumul eșuat, separatiștii catalani au sărbătorit ziua cu o serie de violențe. „Separatiştii au aruncat cu o pulbere colorată în poliţia locală, ridicând un nor gros şi acoperind scuturile anti-revoltă, maşinile de poliţie şi trotuarul de pe bulevardul central, într-o panoplie de culori strălucitoare. Unii protestatari au aruncat cu proiectile şi s-au ciocnit cu bariera de poliţie, care a folosit bastoanele din dotare pentru a-i împinge înapoi” informează realitatea.net.
„Fac un apel pentru calm. Acest oraş a apărat întotdeauna ideea că toată lumea îşi poate exercita drepturile la libera exprimare”, a declarat primarul Barcelonei Ada Colau pentru Radio Catalunya.
Aceste evenimente au survenit în urma unui marș organizat de către asociația de poliție JUSAPOL, militând pentru ca cele două forțe de poliție naționale ale Spaniei, poliția națională și Garda civilă să aibă același salariu ca și poliția regională din Catalonia.
