Italia și Ungaria vor să formeze un front anti-migrație

August 30, 2018

 

Într-o lume modernă în care tehnologia a devenit suportul principal al fiecărei existențe uman, iar stilul de viață propus de sistemele sociale au la bază consumul, este ușor de înțeles de ce astăzi, oamenii sunt mai predispuși spre ruperea rădăcinilor tradiționale și exersarea libertății de călătorie. În fond, globalizarea a făcut planeta atât de mică încât nu mai este deloc imposibil să traversezi oceane, să vizitezi diferite continente într-un timp extraordinar de scurt sau chiar să călătorești în spațiu. Această facilitate a revoluției industriale și comunicaționale au dus promt la extinderea migrației, dezvoltând astfel posibilitatea țărilor cu potențial, în timp ce le-au sărăcit pe cele care se confruntă cu scăderea numărului de locuitori și forță de muncă.

Forțate să adere la o alianță puternică pentru a beneficia de sprijinul necesar ca sa facă față tuturor provocărilor interne și externe, la nivel mondial, un număr mare de țări depind de organizații politico-administrative, economice sau militare. Pierzându-și din start independența și autonomia, acestea simt că singura soluție de a reuși în contextul amenințărilor mondiale este parteneriatul cu state mai puternice. Din păcate însă, această alianță nu reprezintă doar siguranța unui domeniu cu risc, ci și o serie de efecte negative printre care se numără supunerea unor reguli străine, implementarea unor principii și a unei culturi generalizate, deschiderea totală către alte naționalități și evident, odată cu aceasta, creșterea vulnerabilității în fața unor factori precum terorismul, traficul de persoane, arme, stupefiante și migrația.

Uniunea Europeană reprezintă fără dar și poate, unul dintre cele mai concrete exemple potrivit căruia avantajele aderării la blocul comunitar sunt umbrite de amenințarea unor efecte secundare care, abia odată cu primăvara lui 2015 și invazia refugiaților din țările Orientului Mijlociu și Africa de Nord au început să devină mai vizibile. Astăzi, bucuria unei Europe moderne s-a transformat în pericolul de diseminare a fiecărei societăți membre.

Dacă principiul de bază al Uniunii Europene a împrumutat faimoasa deviză a celor trei mușchetari „unul pentru toți și toți pentru unul”, cea mai mare criză umanitară a Europei de după cel de-al Doilea Război Mondial a transformat sloganul lui Alexandre Dumas într-o povară pentru toate statele membre ale blocului comunitar. Cunoscută ca fiind destinația preferată a sute de mii de suflete extracomunitare, Germania a făcut apel la Comisia Europeană pentru o soluție care să o salveze de la un colaps fără precedent. Astfel a luat naștere propunerea distribuirii țărilor UE, cote obligatorii cu refugiați. Prin prizma deciziei liderilor de la Bruxelles, problema Uniunii Europene a devenit problema tuturor statelor membre, fapt care nemulțumește aproape pe toți liderii acestora. Dacă inițial, Marea Britanie, considerată un stâlp de rezistență al blocului comunitar, a fost prima țară care a ieșit public, exprimându-și frustrarea față de supunerea oarbă pe care trebuie să o manifeste la adresa unor decizii generalizate, astăzi, Brexitul nu este singurul exemplu de răzvrătire la adresa politicii desfășurate de către Uniunea Europeană. Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Italia sunt alte exemple care se luptă pentru evidențierea faptului că solidaritatea promovată de UE este una egoistă și nu ia în calcul diferențele colosale dintre statele membre.

În timp ce Ungaria insistă să nu mai primească niciun refugiat și niciun imigrant pe teritoriul său, din cauza faptului că are deschidere la mare, Italia s-a trezit a fi o poartă către UE, pentru sute de imigranți clandestini. Cerând în repetate rânduri liderilor de la Bruxelles să preia străinii ajunși prin port în teritoriul său, italienii se tem că mulți dintre aceștia se vor instala în Italia, confruntând autoritățile cu o criză umanitară aproape imposibil de gestionat. Lipsa unei soluții a determinat șefii italieni să refuze din start acostarea oricărei nave de imigranți în porturile sale. Șocați și nemulțumiți de răzvrătirea statului său membru, Comisia Europeană a amenințat Italia cu sancțiuni, numai că la rândul său, italienii au avertizat cu încetarea contribuțiilor bugetare către instituție.

Deși pe întreg teritoriul Uniunii Europene, starea generală este una anti-migrație, doar Italia și Ungaria fac demersuri concrete pentru a sublinia dorința statelor membre de a fi salvate de către o soluție cât mai urgentă privind migrația. Astfel, în cadrul unei întâlniri petrecute la Milano, ministrul italian de Interne, Matteo Salvini și prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban au declarat că merg pe o cale comună, propunând astfel un front comun anti-migrație care să se opună politicilor lui Emmanuel Macron. „Vrem să schimbăm Comisia Europeana. Vrem să ne protejăm granițele. Vom lupta împotriva politicilor pro-migranți susținute de Emmanuel Macron și George Soros", a transmis Salvini, în timp ce Viktor Orban a adăugat: „alegerile europene se apropie. Trebuie să schimbam foarte multe lucruri. Momentan există două părți în Europa. Una dintre ele este condusă de Macron, care susține migrația. Cealaltă este susținută de țări care vor sa își protejeze granițele. Ungaria și Italia se află în a doua parte. Ungaria a demonstrat că poate opri migranții la graniță. Salvini a demonstrat că aceștia pot fi opriți pe mare. Îi mulțumim pentru protejarea frontierelor europene. Trebuie să trimitem migranții înapoi în țările lor. Autoritățile de la Bruxelles au spus că nu se poate. Însa aceștia au spus și că nu putem opri migranții la graniță, lucru pe care noi l-am făcut”.

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive