Palestinienii primesc un ajutor cu 200 de milioane de dolari mai puțin de la americani
Dacă la baza globalizării și a revoluției tehnologice/informaționale au stat vehement ideile libertății de circulație, a migrației, călătoriilor, deschiderea către alte culturi și naționalități, în 2018, efectele secundare ale acestui fenomen de invazie umană au declanșat creșterea riscului de atentate teroriste, traficului de persoane, arme sau stupefiante, atacurilor cibernetice dar și a crizelor financiare, scăderea numărului de locuitori a statelor mai puțin dezvoltate, în timp ce țările cu potențial reclamă un statut arhiplin de străini pe care trebuie să îi accepte, integreze și să le ofere ajutorul pentru a deveni parte din teritoriul gazdă.
În Europa, problema migrației a atins apogeul odată cu invazia imigranților și refugiaților veniți din țările Orientului Mijlociu și Africii de nord, când, în primăvara lui 2015, sute de mii de suflete străine au pornit un exod fără precedent. După mai bine de trei ani, liderii celor trei instituții Europene (Comisia, Consiliul și Pralamentul) se confruntă cu o criză de imagine și lipsa încrederii care afectează nu doar relația dintre UE și statele membre ci și percepția mondială asupra fenomenului de migrație.
Controversat, determinat și oarecum radical atunci când vine vorba de a proteja interesele Statelor Unite ale Americii, președintele Donald Trump ia exemplul Uniunii ca pe o lecție din care vrea să sustragă motivele pentru care migrația trebuie să devină un factor de risc la adresa oricărei națiuni. În fond, încă din campania sa electorală, Trump a evidențiat un discurs anti-migrație punctând că persoanele musulmane ar trebui interzise în SUA, iar pentru a opri odată pentru totdeauna invazia mexicanilor, are în vedere construirea unui zide de doi metri la granița dintre cele două.
În timp ce reticența la adresa străinilor a început să crească îngrijorător, relațiile internaționale dintre statele lumii au început să fie afectate de această atitudine extrmistă și naționalistă. Obișnuind să ofere ajutoare financiare palestinienilor din Cisiordania și Fâșia Gaza, administrația Trump a decis că sumele merg mai bine în interesul național.
Grija pentru celelalte națiuni a început să scadă brusc odată cu seteea de putere și dorința de a câștiga competiția mondială ce clasează în top, super-puterile lumii. Amenințate de ritmul accelerat al Rusiei și Chinei, Statele Unite ale Americii ia o atitudine radicală și caută soluții de a câștiga mai mult interes pentru propria națiune decât pentru relațiile internaționale. După ce a retras SUA din Acordul climatic de la Paris, Acordul nuclear cu Iranul și Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Donald Trump consideră că sub mandatul său, Statele Unite trebuie să manifeste îmbunătățiri extreme. Una dintre acestea este, fără nicio îndoială, interesul crecsut pentru propria națiune. Astfel, explică administrația Trump decizia surprinzătoare de a anula ajutoare pentru palestinieni în valoare de 200 de milioane de dolari.
La finalul săptămânii trecute, informația precum că Statele Unite ale Americii anulează ajutorul financiar destinat palestinienilor din Cisiordania și Fâșia Gaza, a reușit să ridice multe semne de întrebare, în jurul cărora se concentrează mai degrabă suspiciunea sprijinului pe care SUA vrea să i-l acorde Israelului și nu neapărat interesul pentru propria națiune. Fapt demonstrat și de mișcarea mutării abmasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim, gest care a confirmat recunoașterea Ierusalimului ca și capitală israeliană.
Totuși, explicația oferită presei de către un oficial cu rang înalt din Departamentul de Stat caută să elimine orice fel de suspciune, acesta declarând că „la solicitarea preşedintelui, vom redirecţiona peste 200 de milioane de dolari prevăzute iniţial pentru programe în Cisiordania şi Fâşia Gaza. Aceste fonduri vor merge la programe de înaltă prioritate în alte părţi. Decizia a intervenit după o analiză a asistenţei americane pentru Autoritatea Palestiniană şi în Cisiordania şi Fâşia Gaza cu scopul ca aceste fonduri să fie cheltuite conform intereselor naţionale americane”.
Însă, oficialul nu a evitat să puncteze faptul că situația momentană din Fâșia Gaza este un element care a influențat decizia președintelui. „În luarea acestei hotărâri s-a ţinut cont de provocările cu care se confruntă comunitatea internaţională pentru a furniza asistenţă în Fâşia Gaza, unde controlul Hamas pune în pericol viaţa locuitorilor şi agravează o situaţia umanitară şi economică deja dezastruoasă”.
La începutul acestui an, Statele Unite au tăiat drastic contribuția lor la Agenția ONU pentru refugiații palestinieni. Această acțiune a reușit să înghețe relațiile dintre Washington și Autoritatea Palestiniană, mai ales că Trump a recurs la gestul suprem de a recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului. Potrivit publicației online ziuanews.ro, „de atunci, palestinienii refuză orice contact cu administraţia americană şi neagă rolul de mediator al acesteia în procesul de pace cu Israelul”.
