Austria consideră că UE ar trebui să înceteze să mai accepte solicitări de azil pe teritoriul său
Deranjată de cotele obligatorii de rapartiție a refugiaților, Austria este una dintre statele membre ale Uniunii Europene care a ținut morțiș încă de la invazia imigranților și declanșarea celei mai mari crize umanitare de pe teritoriul Europei, de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, să își facă cunoscută opinia cu privire la străini și politica de solidaritate a blocului comunitar.
Deloc mulțumiți de modul în care liderii de la Bruxelles se angajează să rezolve problema Germaniei, acuzată că a invitat „cu brațele deschise” cetățenii persecutați ai Siriei și țărilor din Africa de Nord, austriecii au arătat de-a lungul ultimilor trei ani o atitudine de răzvrătire la adresa Uniunii Europene, încercând să îi arate adevărata cale către soluționarea fenomenului ce a dus blocul comunitar la o criză de imagine și de identitate. De partea taberei anti-migrație, Austria se alătură Poloniei, Ungariei, Cehiei, Slovaciei și mai nou, Italiei, în rezolvarea acestei probleme care amenință atât identitatea și cultura națională a statelor UE, cât și integritatea uniunii.
Recomandându-i în repetate rânduri că este mai bine să acorde un ajutor direct la sursă, pentru a se asigura că străinii nu mai au motive să își părăsească țările, Austria propune blocului comunitar să înceteze să mai beneficieze chemarea, integrarea și ajutorarea imigranților pentru că acestea nu fac altceva decât să susțină în mod constant dorința crescută a străinilor de a vedea în Europa un colac de salvare și tărâmul tuturor speranțelor.
Fără să bănuiescă o clipă că solidaritatea formală pe care Uniunea Europeană s-a angajat să o manifeste la adresa celor aflați în țări afectate de persecuții, violențe și conflicte militare, s-ar transforma într-o adevărată invazie a imigranților, Cancelarul Germaniei, Angela Merkel este văzută astăzi ca fiind cea mai responsabilă de soluționarea crizei prin care trece blocul comunitar. Numărul mare de imigranți care au pus stăpânire pe teritoriile Uniunii Europene a determinat oficialii de la Bruxelles să recomande obligativitatea unei cote de repartiție în așa fel încât Germania să nu fie singura care duce întreaga problemă a migrației.
Această decizie însă a tulburat atât de mult apele în interiorul blocului comunitar încât, în toamna anului 2016, premierul britanic, Theresa May a ținut să facă publică hotărârea de a scoate Marea Britanie din UE. Acuzând pierderea independenței și a autonomiei, interesele suspecte ale Uniunii, protejarea Germaniei în defavoarea celorlalte state membre și dorința de a-și proteja cetățenii, guvernul de la Londra a pornit la un drum lung, complex, costisitor dar determinant, hotărât să nu mai asculte de poruncile Uniunii Europene atunci când în joc este protejarea valorilor sale naționale.
Nici Polonia sau Ungaria nu s-au lăsat mai prejos, manifestând separat o atitudine răzvrătită la adresa liderilor de la Bruxelles pe care îi acuză de faptul că ascund greșeala Germaniei, în loc să o recunoască și că promovează ideea integrării și a acceptării migranților în loc să protejeze frontierele UE sau să se angajeze să le soluționeze problemele exact la ei în țară pentru a nu fi nevoiți să își părăsească casele în vederea unui viitor mai bun. O altă țară acuzată de „rasism” este Italia. Unul dintre stâlpii de rezistență ai Uniunii a decis de curând să nu mai accepte nicio navă cu imigranți la bord, închizând astfel porturile sale acestor străini și trimițându-le către Spania sau Franța.
Fără dar și poate, Austria face parte din această tabără a statelor membre care nu mai au răbdare cu ritmul de soluționare a crizei migrației de către liderii UE. Săptămâna aceasta, Ministrul de interne al Austriei, Herbert Kickl a ieșit public și a transmis faptul că Uniunea Europeană ar trebui să înceteze acceptarea solicitărilor de azil pe teritoriul său. Practic, refugiaților nu ar mai trebui să le fie permis să depună cererile de azi pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene, considerând că în viitor, aceste solicitări să fie făcute în altă parte. Potrivit lui Kickl, „o astfel de politică este necesară pe termen mediu şi lung pentru a pune capăt businessului inuman al traficului de persoane”, adăugând că „din acest motiv, răspunsul logic ar trebui să fie acela că cererile de azil nu mai pot fi depuse decât din afara UE".
Mai mult, acesta a menționat și faptul că nici centrele pentru debarcarea migranților pe care Uniunea Europeană le preconizează în regiuni precum Africa de Nord, nu trebuie să mai accepte astfel de cereri. Apărând vehement poziția guvernului de la Viena, Ministrul de interne propune ca refugiații care caută protecție în țările membre ale Uniunii Europene, să li se permită să depună cereri în sau lângă regiunile lumii aflate în criză. În acest sens, Kickl a explicat că „sunt multe metode pe care le putem lua în calcul”.
