Angela Merkel crede că Germania și Austria pot colabora în legătură cu problemele UE
Se vorbește din ce în ce mai rar despre problema majoră care aproape că a dus Uniunea Europeană în pragul destrămării; însă, cu toate că oficialii europeni s-au decis să nu mai facă un adevărat caz pe tema migrației, numărul celor care traversează granițele blocului comunitar sau al celor care se mută dintr-un stat în altul, în interiorul Uniunii, crește considerabil. Numai Germania a preluat în 2017 peste 18 milioane de imigranți. Problema călătoriilor libere bazate pe faptul că au dispărut granițele fizice a reprezentat în 2015 cauza pentru care a fost declanșată cea mai mare criză umanitară din istoria blocului comunitar; fapt pentru care s-au născut foarte multe discrepanțe de atitudine și decizii în cadrul blocului comunitar. Crezându-se „șeful” întregii Uniuni, Germania a îndrăznit să deschidă brațele larg în ajutorul refugiaților traumatizați de situația dramatică din Siria și Irak, cauzată de conflictul armat al ISIS; în urma acestei invitații Europa s-a trezit cu o invazie de refugiați atât de numeroasă încât, ca semn de disperare, cancelarul Angela Merkel a recomandat oficialilor europeni să împartă numărul acesta sub formă de cote obligatorii distribuite pe fiecare stat membru. În scurt timp, această idee a devenit deja o decizie luată de către Bruxelles însă, îndrăzneala acesteia a cauzat multe scandaluri în cadrul Uniunii Europene. Dacă cel mai mare dintre toate o reprezintă ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, zeci de alte conflicte diplomatice s-au născut la nivelul cooperării dintre statele membre. Unele țări au refuzat cotele obligatorii iar până ce urmează să fie sancționate, altele duc tot greul Europei. În timp ce statele dezvoltate sunt acuzate că pun tot greul în cârca celor mai mici, Austria a fost printre primele țări membre care au ieșit în față și au spus răspicat că Germania a făcut o greșeală încă de la început.
Fără dar și poate, multe dintre statele membre ale Uniunii Europene văd Germania ca punctul declanșator al crizei politice pe care o traversează începând cu primăvara lui 2015, cea mai puternică și bine închegată uniune de pe continent. Cu toate acestea, având un rol major în cadrul celor trei instituții oficiale (Parlamentul, Consiliul și Comisia Europeană), Germania rămâne în continuare un stâlp pe care nimeni nu îl poate clătina prea ușor. Acuzată că pune totul în cârca altor state, lipsindu-se de responsabilitatea pe care a împărțit-o tuturor, Angela Merkel și-a deschis granițele celui mai mare numar de imigranți și refugiați. Deși acest efort nu pare să schimbe părerea celorlalți, lucrurile s-au mai așezat de când dezbaterile intense pe subiectul imigranților au devenit mai lente. Alegerea noului președinte al Statelor Unite ale Americii și atacurile teroriste de pe teritoriul Europei au preluat atenția de la problema imigrației, detronând Brexitul și migrația. Ce-i drept însă, procesul de separare al britanicilor de către blocul comunitar și forfota creată de mișcarea zilnică pe teritoriul statelor UE continuă. La fel și atitudinea acelorași state care au refuzat din prima să respecte cotele obligatorii distribuite de către Comisia Europeană. Dacă în urmă cu doi ani, Grecia și Italia se confruntau cu un val uriaș de imigranți ce pătrundeau abuziv pe teritoriile lor cu gândul de a merge spre Germania, din numărul de 160.000 cât s-au propus pentru a fi relocați, în momentul de față, vorbim doar de 32.000 de persoane care au fost primite în alte țări. În continuare, Austria, Ungaria, Polonia și Cehia sunt țările care duc un conflict verbal cu șefii Uniunii Europene acuzându-i că acest parteneriat nu a prevăzut și împărțirea problemelor unor state care doar vor să dea bine și nasc probleme comune.
Dintre toate, Austria a ținut să „vocifereze” cel mai mult, creându-și astfel imaginea unui „răzvrătit” în planul de stabilitate pe care Germania îl propune, mai ales după ce Marea Britanie a reușit să zguduie imaginea Uniunii Europene. La doi ani de la declanșarea crizei blocului comunitar, Austria și-a schimbat cancelarul, iar Sebastian Kurz a devenit cel mai tânăr lider politic ales în Europa. La numai 31 de ani, Kurz a declarat că discuțiile privind cotele obligatorii de imigranți au „durat prea mult”, fapt pentru care a propus ca soluționarea acestei crize să fie „protejarea frontierelor și acordarea asistenței pentru țările de origine”.
Arându-se optimistă în legătură cu șansele ca sub conducerea lui Kurz, Germania și Austria să facă pace, cancelarul Angela Merkel a ținut să dea uitării când a spus că refuzul Austriei de a accepta refugiați a fost nepotrivit și a măgulit posibilitatea de împăcare. „Vreau să spun în mod clar că vom analiza noul guvern austriac prin acţiunile sale şi i-am transmis cancelarului acest lucru. Asta este ceea ce contează şi lucrurile pe care tocmai le-am auzit despre politica europeană mă fac să fiu încrezătoare că putem obţine o cooperare strânsă”, a precizat Merkel.
