Guvernul britanic va introduce actul de revocare a legislației blocului comunitar în Parlament
Dacă în istoria omenirii putem admite faptul că de regulă cultura politică era dependentă de elementele fundamentale ale doctrinei religioase manifestate în țară, urmând mai apoi ca acest gen de cultură să fie actualizată în conformitate cu aspectul economic, astăzi, cele două domenii rămân ca și ghid în conceperea sa, însă nu mai reprezintă una și aceași. Globalizarea a determinat mutarea puterii religioase sau economice ca și direcție politică către un nou aspect caracterizat în principal de libertate, capitalism și imigrație. Toate cele trei elemente au reprezentat la momentul oportun, puncte de declanșare a fenomenului de multiculturalitate, fapt ce a reușit să influențeze și modul de raportare al oamenilor la politică. Dacă la început, erau scoase în evidență avantajele globalizării, astăzi, odată cu declanșarea crizei din Orientul Mijlociu, planeta resimte teroarea impusă de fenomenul migrației, terorismului și a rasismului. Începând cu primăvara lui 2015, Europa a fost nevoită să transmită o altfel de politică decât cea cu care obișnuise statele sale membre sau țările din afara continentului. Tensiunea creată pe fondul distribuției numărului uriaș de refugiați care au invidat Europa a condus rapid la a doua cea mai mare problemă a continentului. În data de 23 iunie 2016, Marea Britanie a făcut un pas istoric, votând în cadrul unui referendum de independență față de Uniunea Europeană, că politica impusă de către acest „partener” politic, trebuie să se încheie. Legislația europeană îi impunea Marii Britanii reguli care au condus într-un final la o situație de criză, fapt pentru care conștientizarea și vociferarea problemei a reprezentat prima reacție a britanicilor conduși la vremea aceea de premierul David Cameron. Modul în care blocul comunitar forța statele membre să participe la fenomenul absolut al migrației, a culminat cu impunerea unor cote de refugiați distribuiți în urma valului carea „inundat” Europa în primăvara lui 2015. Astfel, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord a decis odată cu separarea de UE, promovarea unei politici proprii, independente, în cadrul căreia, cetățenii vor fi educați că în cultura politică britanică, migrația este un factor mai degrabă periculos decât un avantaj. Dacă în octombrie, noul premier, Theresa May a declarat că rezultatul referendumului din primăvara lui 2016 reprezintă un punct de reper important în decizia guvernului de a soluționa problema legislației europene, odată cu invocarea Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, s-a adeverit și startul neîntârziat al negocierilor. Aflate în plin proces, următorul pas din cadrul acestora este realizat de către britanici care, au decis că înainte de a puncta condițiile de separare este nevoie de transferarea politicii Uniunii Europene înapoi către legislația britanică.
Peste 40 de ani, Marea Britanie a ascultat mereu de direcțiunile date de către liderii instituțiilor europene (Parlamentul, Consiliul și Comisia Europeană) respectând precum un bun discipol, legislația impusă. Chiar dacă Marea Britanie reprezenta deja un stat bine dezvoltat, această alianță a contribuit la o creștere și mai mare a potențialului său, transformând Londra în scurt timp, în capitala Europei. Mai mult, cu o multitudine de culturi, Marea Britanie a devenit statul în care „orice vis devine realitate” atrăgând astfel un număr foarte mare de imigranți. Transformându-se în casa a milioane de străini, britanicii au resimțit imediat faptul că valorile sale naționale se pierd în „praful” culturilor adoptate. Cu toate acestea însă, numai invazia refugiaților din Siria și Irak a determinat oprirea acestui proces în care Marea Britanie încă mai trebuia să primească ordine de la Uniunea Europeană. Impunerea unor cote obligatorii de repartiție a condus rapid la luarea unei poziții ferme din partea britanicilor, votând într-o majoritate, că statul lor trebuie să se separe de blocul comunitar.
Chiar dacă au fost numeroase dispute între cele două tabere, realitatea de astăzi vorbește despre negocierile pentru Brexit, aflate în plin proces. În mai puțin de 2 ani, povestea dintre Marea Britanie si UE o să fie de domeniul trecutului și chiar dacă în prezent se vehiculează foarte mult despre regretul britanicilor care nu au cunoscut consecințele Brexitului și teama de ceea ce o să urmeze, guvernul este convins că ștergerea legislației Uniunii Europene din Parlamentul britanic, va putea elibera poporul de sub suveranitatea unui străin care într-un final, s-a dovedit a fi mai degrabă un „prieten” primejdios. Astăzi, în cadrul obișnuitelor întruniri săptămânale ale cabinetului May, ministrul britanic pentru Brexit, David Davis a ținut să le transmită colegilor săi că trebuie să își amintească de faptul că este nevoie de revocarea actului legislativ, care marchează practic trecerea de la legislația blocului comunitar către legislația britanică. Astfel, la începutul săptămânii viitoare, va avea loc debutul acestui proces legislativ care va cântări extraordinar de mult în ceea ce privește separarea celor două tabere. „Zeci de mii de legi ale Uniunii Europene au intrat în registrul legislativ britanic, în decursul a peste 40 de ani de apartenenţă la Blocul comunitar. Actul de revocare a legislaţiei UE, prin care guvernul britanic va asigura o tranziţie uşoară după ieşirea din Blocul comunitar, va transpune legile Uniunii Europene şi va abroga Actul Comunităţilor Europene din 1972, documentul care formalizează calitatea de membru UE pentru Marea Britanie. Procesul complex de transpunere a legislaţiei în Marea Britanie este estimat să dureze câţiva ani, iar în urma acestuia Parlamentul britanic va putea să modifice legislaţia actuală, pentru a asigura funcţionarea corectă a instituţiilor după Brexit” informează agenția națională de presă, Mediafax.
