Primarul Berlinului avertizeaza SUA in legatura cu zidul de la granita cu Mexic, amintindu-le istori

Alegerea noului președinte al Statelor Unite ale Americii a șocat întreaga lume, care parcă nu-și mai revine din a-și exprima cât de îngrijorător poate fi acest fapt politic pentru întreaga planetă. În mod special, liderii celor mai importante state ale lumii sunt cei care caută acum să diminueze din amalgamul de griji, și propun, rând pe rând, soluții pentru ca efectele învestirii lui Donald Trump să nu vină la pachet cu exact aceleași idei politice cu care acesta și-a susținut întreaga campanei electorală. Sperând că recomandările lor îl vor mai domoli, autoritățile europene instigă la calm și propun o prelungire a momentului unor decizii catastrofale pentru omenire. După ce s-au „bălăcărit” în presă, acuzându-se fiecare în parte, Trump și liderii europeni știu că nu au încotro și trebuie să își joace rolul politețelor, pentru a exista o oarecare cooperare la nivel mondial, deși președintele americanilor nu pare că este disperat după una. De cealaltă parte, Europa se vede acum forțată să joace rolul unui prieten pentru a împiedica un impact social ce ar putea avea repercusiuni chiar și asupra ei. Săptămâna aceasta a venit rândul primarului capitalei Germaniei să își încerce diplomația, și folosindu-se de istoria neagră a țării sale, cere președintelui SUA să se mai gândească la varianta ridicării unui zid la granița cu Mexicul.

Dacă nu ar fi fost de ajuns deportarea tuturor imigranților care stau ilegal în SUA (o cifră care se ridică la 11 milioane), încheierea Acordului Trans- Pacific (TTP), facilitarea procesului de achiziționare a armelor de foc, negarea teoriei încălzirii globale și distrugerea grupării islamiste ISIS cu propriile armate, în timpul campaniei sale electorale, candidatul Donald Trump a promis și o idee pe cât de trăsnită, pe atât de aproape de a fi pusă în aplicare, acum că acesta a câștigat alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii. Sugerând că invazia mexicanilor a transformat țara sa într-un cartier defăimat, acesta a propus ridicarea unui zid la granița cu Mexicul. Punând chiar Mexicul să plătească pentru costurile acestuia (sub formă de despăgubire, după ce SUA va plăti pentru construirea lui), Donald Trump pare că nu glumește și se apucă serios să-și pună ideea în aplicare. Imediat după ce a semnat ordonanța construirii zidului, președintele Mexicului și-a anunțat anularea vizitei de mâine în Washington, adăugând și faptul nu crede în niciun zid și nici nu va plăti pentru vreunul. „Am spus de nenumărate ori şi repet: Mexicul nu va plăti niciun zid. Ideea zidului a apărut pentru că Mexicul ia în discuţie noi reguli asupa cooperării, a comerţului, investiţiilor, securitaţii şi a imigraţiei în regiunea Americii de Nord. În calitate de preşedinte, îmi asum complet responsabilitatea de a apăra interesele statului şi ale mexicanilor. Ţinând cont de raportul final al funcţionarilor din Washington DC şi a sfaturilor din partea Camerei de Comerţ şi a guvernatorilor, voi dezice următorii paşi. Mexicul îşi oferă prietenia poporului american şi dispoziţia de a ajunge la acorduri cu guvernul american, acorduri care să fie în favoarea atât a Mexicului, cât şi a SUA”.

După construirea zidului de 2.000 de mile, Trump vrea și angajarea a 10.000 de oficiali care să patruleze la frontira dintre cele două state, împiedicând astfel orice tentativă de migrație. Încercând să pară și mai convingător, Trump declară public că „lucrările vor fi rambursate ulterior din orice tranzacţie comercială am avea cu Mexicul. Pot să spun doar că se va plăti. Va fi într-o formă, poate într-o formă complicată. Ceea ce fac este benefic pentru Statele Unite. Va fi foarte benefic şi pentru Mexic. Vrem un Mexic foarte stabil şi solid. Lucrările vor începe în câteva luni, imediat ce vom putea din punct de vedere fizic. Eu aş spune în câteva luni. Planificarea va începe imediat”.

În Europa, ca și în restul lumii, această decizie provoacă fiori, deoarece arată atitudinea nepotrivită a noului președinte al SUA față de oameni și stârnește îngrijorări la gândul a ceea ce ar mai putea urma ca Donald Trump să mai facă. După ce câțiva dintre cei mai importanți lideri europeni au încercat „să se pună bine” cu noul președinte american, sugerându-i să se mai gândească la planurile sale politice, a venit rândul primarului Berlinului, care profită de istoria neplăcută a unui caz asemănător petrecut în țara sa, pentru a-i reaminti lui Trump că „habar nu are câtă suferință și durere poate provoca divizarea unui continent prin sârmă ghimpată și ciment”. „Berlin, oraşul unei Europe divizate, oraşul unei Europe libere, nu poate rămâne tăcut în timp ce o ţară plănuieşte să ridice un nou zid. Fac un apel la preşedintele american: Amintiţi-vă cuvintele predecesorului dumneavoastră, Ronald Regan: Dărâmaţi acest zid!, și de aceea vă spun: Dragă domnule preşedinte, nu construiţi acest zid!”.

Din păcate, Germania a suferit o astfel de idee devenită realitate când zidul Berlinului avea să separe Berlinul occidental de Republica Democrată Germană. Cu o prezență de 28 de ani, construcția a reprezentat un simbol al Războilui Rece și al divizării Europei. Dincolo de intenția sa politică, prezența acestui bloc de beton a numărat sute de morți și răniți în încercările de trecere ale lui. În 1987, însuși președintele American Ronald Reagan a făcut apel către liderul sovietic Mihail Gorbaciov să elimine zidul.