top of page

Germania accepta Marii Britanii un singur compromis


Curios sau nu, povestea pe care Europa o trăiește din primăvara anului 2015 a traversat atât de multe etape încât prezentul în care se regăsește a atins un stadiu de tot râsul. Germania joacă rolul bunului samaritean și invită „cu brațele deschise” refugiații din zonele de conflict ale Orientului Mijlociu. Refugiații iau în serios invitația și pornesc la drum lung, lăsând în urma sa totul. Peste un milion de refugiați au intrat în 2015 în Europa declarându-și public singura țintă: Germania. Luată prin surprindere și speriată de valul uriaș de imigranți, Germania insinuează Comisiei Europene repartizarea acestora sub cote obligatorii. Indignați, britanici refuză și cer mai degrabă ieșirea din Uniunea Europeană. Azi, Germania crede că se află în poziția de a negocia drepturile Regatului după Brexit.

Nu este prima dată când Germania se poartă de parcă ar fi Comisia Europeană sau de parcă ea ar conduce Uniunea Europeană însă cert este că „inițiatoarea” crizei umanitare care a năvălit peste Europa, crede că poate soluționa micile greșeli de exprimare prin a se folosi de acordul statelor membre. Reacția dură și categorică împotriva cotelor a transformat atmosfera dintre celelalte state într-una extrem de tensionată și astfel, nu-i de mirare faptul că deși a recunoscut că poate a greșit, cancelarul Germaniei, Angela Merkel admite faptul că nimeni nu trebuie să se sustragă deciziei de primire și integrare a unui număr fix stabilit de imigranți. Doar că Marea Britanie și-a permis acest refuz; fapt pentru care și-a atras cu sine nu doar despărțirea de Uniunea Europeană dar și „răutatea” Germaniei.

Discutându-se de tot felul de drepturi pe care celelalte state ar fi dispuse să le acorde Marii Britanii chiar și după Brexit, Germania are unul singur și atât. Acest compromis pare halucinant dacă este să luăm în considerare motivul pentru care britanicii au ales să părăsească blocul comunitar. Care este compromisul pe care Germania i-l ofertează Marii Britanii după Brexit? Simplu: Regatul Unit va primi acces la piața Uniunii Europene doar dacă menține frontierele deschise. Cu alte cuvinte, Marea Britanie se mai poate gândi la „bunătatea” Uniunii doar dacă continuă să primească refugiați.

De parcă nu ar fi înțeles că numărul îngrozitor de mare de imigranți care erau dinainte de criza umanitară în Marea Britanie, la care se adaugă și cotele obligatorii este motivul pentru care referendumul și Brexitul au luat naștere, Germania amintește Regatului că o colaborare viitoare cu Uniunea constă numai în a face comprimisul suprem. Astfel zis: și în afara Uniunii Europene și cu condițiile impuse de aceasta. De parcă ar fi trebuit să se aștepte că nu vor exista niciun fel de negocieri de după Brexit, Londra trebuie să accepte acum orice i se va da.

Arătându-se extrem de radical, săptămâna aceasta un oficial guvernamental german a ieșit la declarații imediat după ce noul premier britanic, Theresa May a anunțat că va oficializa ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană până la sfârșitul lunii martie 2017. Jens Spahn, adjunct al ministrului german de Finanțe și unul dintre liderii Uniunii Creștin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Angela Merkel și-a arătat într-un interviu acordat agenției Reuters, mulțumirea în fața unei reacții oficiale clare și nu ambigue, venite din partea Marii Britanii: „în primul rând, este bine că avem un calendar, astfel încât toată lumea să știe cum se vor derula lucrurile”, adăugând: „este bine că avem calendare ale procedurilor; dar, sincer, nu îmi pot imagina prenegocieri subtanțiale ale Uniunii Europeane cu Marea Britanie”. De cealaltă parte, premierul britanic, Theresa May amintea membrilor Partidului Conservator că ar fi eronat ca negocierile pe tema Brexitului să fie privite numai în condițiile menținerii sau nu al accesului Marii Britanii la piața comunitară sau pe tema controlului asupra imigrației. Propunere pe care Jens Spahn o vede interconectată, oricum. „Oricine vrea acces la piața unică europeană trebuie să accepte mișcarea liberă a angajaților. Aceste elemente sunt interconectate în totalitate, astfel că orice compromis pare dificil. Accesul la piața internă a Uniunii Europene funcționează doar cu libertatea de circulație” informează oficialul german. Susținându-i punctul de vedere, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a declarat vineri că: „dorim să avem o relație foarte bună, strânsă cu Marea Britanie. În același timp, nu este posibil ca aceste negocieri să ne afecteze interesele. Referitor la libertatea de mișcare a lucrătorilor și persoanelor, rămânem la această poziție și nu este vorba despre un joc între prim-miniștri care pleacă și prim-miniștrii care rămân, ci este vorba despre cetățenii Europei. Deci nu văd nicio posibilitate de compromis în această chestiune particulară. Este cât se poate de clar că procedurile noastre, regulile noastre, descrise foarte exact în tratatele noastre, sunt pentru a ne proteja interesele, ale celor 27 de state, nu ale unei țări care pleacă”. De cealaltă parte, discuțiile care vor valora cu adevărat în vederea oricărei decizii, vor fi purtate numai atunci când Marea Britanie va informa oficializarea Brexitului. Până atunci, orice declarație rămâne la stadiul de notificări neoficiale. Pe de altă parte, reacția dură care exprimă o atitudine tăioasă a Uniunii Europene cu cazul Marii Britanii se vrea a fi un exemplu pentru toate celelalte state în cazul în care mai există vreun astfel de gând viitor.

Etichete:

Featured Posts
Recent Posts
Archive
bottom of page