Lacrimogene in Parlamentul din Kosovo, la alegerea presedintelui

Noi violenţe au avut loc în Kosovo, de data aceasta chiar în clădirea Parlamentului. Deşi politicienii kosovari s-au exprimat întotdeauna violent, fie gestual, fie vocal, de data aceasta, scena violenţelor a fost exacerbată. Mai mult decât atât, episoadele agresive au avut loc chiar cu ocazia alegerilor pentru noul preşedinte al Kosovo, ceea ce a făcut Uniunea Europeană (UE) să ia atitudine. Procesul electoral pentru alegerea liderului din fruntea unui popor nu pot fi marcate de astfel de violenţe, spun reprezentanţii UE, atrăgând atenţia asupra faptului că acest tip specific şi îngrijorător de semnal transmis tocmai de la vârful puterii nu poate avea decât efecte negative în rândul populaţiei.

Astfel, imediat după desfăşurarea alegerilor, la finalul lunii februarie, UE a calificat drept „extrem de îngrijorătoare” scenele de violență înregistrate Parlamentul de la Pristina cu ocazia alegerii lui Hashim Thaçi la președinția Kosovo, transmite AFP. „Scenele pe care le-am observat în hemiciclu sunt extrem de preocupante. Actele de violență de orice formă, indiferent de autorul lor, sunt inacceptabile. Retorica exacerbată nu face decât să adâncească divizările și să facă mai dificil dialogul”, se arată într-un comunicat al șefei diplomației europene, Federica Mogherini, pe care aceasta l-a transmis presei.

Mai mult decât atât, potrivit aceleiaşi surse, oficialul european îi îndeamnă pe liderii politici din Kosovo să „acționeze împreună pentru reducerea tensiunilor”. Îndemnul său însă a răsunat ca un ecou în gol deoarece înşişi liderii politici la care face referire au fost cei care au condus şi incitat la episoadele violente. Şi nu este prima oară când se întâmplă un asemenea lucru, Kosovo având o istorie îndelungată de incidente de acest gen, soldate chiar cu pierderi de vieţi omeneşti.

Hashim Thaçi este un fost lider al organizației paramilitare Armata de Eliberare din Kosovo (UCK), fost premier al Kosovo în perioada 2008-2014 şi fost ministru al afacerilor externe. El a fost ales președinte de către a deputații kosovari, la finalul unei zile marcate de incidente ce s-au desfăşurat în stradă, dar şi în incinta parlamentului de la Pristina. Poate părea o poveste desprinsă din filme, însă opoziția kosovară a încercat să împiedice scrutinul lansând grenade lacrimogene în sala de plen a Parlamentului. Sună incredibil? Da, dar nu este decât o practică obişnuită în Kosovo, o metodă pe care deputații kosovari o practică începând din luna octombrie a anului trecut pentru a cere demisia guvernului și organizarea de alegeri anticipate. Toate aceste incidente şi proteste au paralizat, practic, timp de cinci luni, activitatea legislativului kosovar.

În al treilea tur de scrutin, candidatura lui Thaci a fost susținută de 71 de aleși, din 120 de locuri ale parlamentului din Kosovo, în timp ce 10 buletine de vot au fost anulate. „Pe baza numărării buletinelor... putem constata că Hashim Thaci a fost ales președinte al Republicii Kosovo pentru un mandat de cinci ani”, a declarat o comisie parlamentară însărcinată cu organizarea votului. „Mă angajez să construiesc un nou Kosovo, un Kosovo european și să aprofundez relațiile noastre cu Statele Unite”, a declarat Thaci, după vot.

După cum aminteam mai sus, votul a fost precedat de lansarea de gaze lacrimogene în incintă de către opoziție, care cere de luni de zile demisia guvernului, amintește France Presse. Sesiunea a fost reluată în absența deputaților opoziției, dintre care unii au fost forțați să părăsească sala, în timp ce alții au refuzat să participe. Candidatul coaliției la putere nu a putut fi ales în primele două tururi de scrutin, în lipsa unei majorități calificate de două treimi dintre aleși. În al treilea tur, o majoritate simplă a fost suficientă. Mandatul de cinci ani al președintei în exercițiu, Atifete Jahjaga, se încheie la 7 aprilie.

Fosta provincie sudică a Serbiei, care și-a proclamat independența în 2008, este, din octombrie, scena unei profunde crize politice, opoziția paralizând lucrările parlamentului prin tiruri de gaze lacrimogene și manifestații, uneori violente, la Pristina. Opoziția din Kosovo cere demisia guvernului și organizarea de alegeri anticipate. Ea acuză puterea de corupție și îi cere să renunțe la un acord privind „normalizarea” relațiilor cu Serbia, încheiat în 2013 cu medierea UE. Independența Kosovo este încă un subiect de dispută între statele membre ale UE, deşi a fost recunoscută de majoritatea acestora. Excepţiile sunt Spania, România, Slovacia, Grecia și Cipru.