Codul Schengen, in pericol din cauza refugiatilor?

În contextul celei mai grave crize de după cel de-al doilea război mondial, cu care se confruntă Europa, civilizaţia Codului frontierelor Schengen pare că ne joacă feste. Mai mulți politicieni europeni au evocat posibilitatea revizuirii acordurilor Schengen, în urma atentatului asupra trenului care circula între Amsterdam și Paris, dar și din cauza imigranților clandestini. Ba mai mult, Italia ameninţa că va elibera imigranţilor vize Schengen! Comisia Europeană intervine însă şi dă un răspuns ferm. “Schengen este una dintre marile realizări ale Uniunii Europene și libertatea de mișcare este un drept fundamental pe care toți îl prețuim. Schengen nu este negociabil și CE nu intenționează să-l schimbe. Codul Schengen oferă suficiente instrumente pentru a spori securitatea la frontierele noastre interne și cerem statelor membre să folosească aceste instrumente”, a spus un oficial comunitar, citat de Agerpres.
El a adăugat că efectuarea de controale de securitate în transportul feroviar ar fi compatibilă cu regulile Schengen, dacă aceste verificări nu vor avea un efect echivalent cu controalele frontaliere. Printre cei mai vocali demnitari se numă premierul belgian Charles Michel, ministrul italian de externe, Paolo Gentiloni, care s-a declarat preocupat de o posibilă punere în discuție a acestor acorduri, din cauza valului de imigranți ilegali care asaltează Europa şi vicepremierul ceh, Andrej Babis.
Mai mult, Cehia a solicitat închiderea imediată a frontierei externe a spaţiului Schengen pentru a fi oprit afluxul de refugiaţi, el subliniind că majoritatea statelor din acest spaţiu de liberă circulaţie sunt împotriva primirii refugiaţilor. El a sugerat de asemenea ca şi NATO să se implice în supravegherea graniţelor europene, întrucât statele spaţiului Schengen au arătat că nu îşi pot asuma singure această sarcină.
Vicepremierul ceh, care, potrivit Agerpres, este şi ministru de finanţe, a mai cerut statelor europene să le transmită clar imigranţilor clandestini proveniţi din Africa şi Orientul Mijlociu că „nu pot veni în Europa”, pentru că aici vor fi şomeri şi nu vor putea beneficia imediat de avantajele sistemului de asistenţă socială. Trebuie creată o imensă tabără de refugiaţi unde să se facă selecţia acestora, adică să fie separaţi cei care într-adevăr au nevoie de ajutor, cum sunt femeile şi copiii, de imigranţii economici ce trebuie retrimişi în ţările lor, a mai explicat el.
Şeful executivului de la Praga, Bohuslav Sobotka, are o perspectivă mai largă asupra acestui subiect şi a declarat că, din punctul său de vedere, singura soluţie pentru oprirea valului de refugiaţi este ca războaiele din Siria şi Libia să se încheie. Şi el a subliniat necesitatea protejării frontierelor externe ale Uniunii Europene şi elaborarea unei politici comunitare eficiente de repatriere a refugiaţilor care nu pot primi azil.
Şi dacă Cehia se limitează la nivelul declarativ, Austria, unul dintre cele mai bogate state din UE, trece la... mobilizarea armatei pentru a ajuta autorităţile, depăşite de situaţie, potrivit portalului TheLocal.at. „Vom pune la dispoziţie atâţi militari câţi sunt necesari”, a declarat Gerald Klug, înaintea unei reuniuni a Cabinetului pe tema măsurilor de gestionare a crizei, inclusiv o suplimentare a personalului în trierea imigranţilor. Militarii urmează să ajute la transportarea oamenilor şi unor echipamente, la construirea unor adăposturi şi la furnizarea de hrană şi nu vor fi mobilizaţi imediat la frontiere, a explicat ministrul de Interne Johanna Mikl-Leitner, adăugând că aceasta este „cea din urmă opţiune”. Reamintim că şi Bulgaria a chemat deja armata în ajutor, iar Ungaria a pus patrule de sute de soldaţi la graniţa delimitată de gardul din sârmă ghimpată.
În Germania, armata a intervenit pentru a opri actele de violenţă ce s-au desfăşurat în mai multe tabere de refugiaţi din această ţară şi atât. Mai mult, Germania este sigurul stat care a renunţat să-i trimită pe sirieni înapoi în ţara prin care au intrat pe teritoriul Uniunii Europene, un „act de solidaritate europeană” salutat de Comisia Europeană (CE). Decizia germană „este singurul caz pe care-l cunoaştem în rândul statelor membre” ale Uninii, a comentat la Bruxelles Natasha Bertaud, o purtătoare de cuvânt a CE. Gestul Berlinului „constituie o recunoaştere a faptului că nu putem lăsa statele membre situate la frontierele externe să gestioneze singure” afluxul excepţional de imigranţi, ca în cazul Greciei sau Italiei, a continuat Bertaud.
Macedonia a închis deja graniţele, împingându-i pe imigranţi înapoi în Grecia cu lovituri de baston. „Am fost opriţi în Macedonia timp de două zile. Forţele antirevoltă erau teribile. Poliţia a recurs la arme şi la gaze lacrimogene”, a declarat un inginer IT irakian, în vârstă de 29 de ani, care a fugit de la Mosul, din calea jihadiştilor din cadrul grupării Statul Islamic.
Preşedintele CE Jean-Claude Juncker a îndemnat guvernele statelor UE să evite ciondăneala şi „reproşurile” şi să se dedice implementării unor măsuri pe termen lung.
Ungaria este o etapă decisivă în periplul imigranţilor, deoarece este prima ţară din spaţiul Schengen, deci ultima frontieră de trecut înainte de a ajunge în ţări din Europa Occidentală. Ridicarea unui gard de către autorităţile ungureşti a accelerat, se pare, fluxul celor sosesc şi care se tem că, odată ridicat gardul, va deveni dificil să intre în spaţiul Schengen. CE şi-a exprimat în mod clar dezacordul faţă de decizia Ungariei de a ridica gardul de la frontieră, dar nicio sancţiune nu vizează Budapesta.