„Aurul lichid” salveaza inca o data vechea Elada
Griji financiare în Grecia sunt destule. Fie că vorbim despre operatorii din industria hotelieră, fie despre cei din indistria serviciilor sau finanţe, toată lumea îşi face griji cu privire la viitorul pe care îl aduce ziua de mâine. Şi care se anunţă crâncen, în special în contextul tulburărilor politice şi al datoriilor imense pe care le are această ţară. Există însă o categorie de greci care nu-şi face probleme. Dar chiar deloc. Aceştia sunt proprietarii de livezi de măsline şi procesatorii de ulei! Şi vremea a ţinut cu ei, dat fiind faptul că, din octombrie, uleiul de măsline elen va intra pe pieţele din primele două ţări exportatoare, Spania şi Italia, care au avut un an agricol dezastruos, potrivit Bloomberg.
În Italia, spre exemplu, pe lângă vremea extrem de capricioasă şi o boală aparent misterioasă a atacat pomii, în combinaţie cu dăunătorii, care au distrus fructele înainte de a se coace, decimând astfel producţia din livezile italiene. Spre exemplu, în Puglia, o regiune cunoscută pentru plantaţiile de măslini, 10% din pomi sunt afectaţi de boala pe care cercetătorii au denumit-o „ebola măslinilor”. Producătorii italieni se aşteaptă la o nouă recoltă sărăcăcioasă după ce, anul trecut au avut o producţie în scădere cu aproximativ 34%, de circa 302.000 tone, se arată în raportul Consiliului Internaţional al Cultivatorilor de Măslini din Madrid (CICMM). Şi în Spania situaţia este cumplită. Aici, în sezonul trecut s-au înregistrat pierderi de peste 50%, producţia fiind limitată la 825.700 de tone şi nici anul acesta nu se anunţă a fi mai bun, după ce seceta a lovit fără milă.
Pe piaţa internaţională astfel sărăcită, precum şi pe pieţele naţionale şi locale italiene şi spaniole de profil se instalează astfel, victorioşi, grecii. Dacă anul trecut au înregistrat o producţie de peste 300.000 de tone faţă de cea anterioară, un sezon la fel de bine dotat se anunţă şi pentru anul acesta.
Şi în ce priveşte preţul uleiului de măsline, grecii sunt clar avatajaţi de evoluţia înregistrată în ultimii ani. CICMM a făcut publice preţurile practicate pe fiecare piaţă, Spania şi Italia având creşteri de 114% (până la 5,66 euro), respectiv 84% (până la 3,59 euro) la preţul categoriei extra-virgin. În schimb, Grecia a aplicat o creştere de doar 24% la categoria superioară, un litru de ulei extra-virgin din Grecia costând doar 3,05 euro. Aşadar, avantajul unui asemenea se va resimţi imediat în buzunarele producătorilor eleni medii şi mici, aceştia fiind şi principalii susţinători ai industriei de profil din Grecia.
Cel mai mare consumator de ulei de măsline din lume sunt Statele Unite, care a şi crescut cererea cu 28% între octombrie 2014 şi iunie anul acesta, în timp ce exporturile din Spania şi Italia au scăzut cu aproximativ 50%. Aşadar, în hipermaketurile americane încep să îşi facă loc pe rafturi bidoane de ulei de măsline cu etichete din Grecia. Deşi mai are până să se impună ca un brand puternic pe piaţa din SUA, uleiul de măsline grecesc face furori şi este cumpărat în cantităţi din ce în ce mai mari.
520.000 de greci cultivă măslini, iar mulţi dintre ei îşi muncesc şi acum plantaţiile în stilul în care o făceau grecii antici, incluzând şi culesul manual al fructelor. De asemenea, grecii se pot lăuda şi cu o calitate superioară a uleiului, datorită metodei tradiţionale de prelucrare al acestuia care implică presarea la rece. Această metodă face ca 80% din uleiul de măsline din Grecia să fie certificat ca fiind de calitate superioară, faţă de doar 60% în cazul uleiului din Italia şi 30% în cazul celui spaniol. „Italienii fac un ulei de măsline excelent, dar au început să amestece fructele indigene cu unele importate din întreg bazinul Mediteranei, iar calitatea a scăzut. Este un moment în care Grecia poate recupera o bună parte din piaţa de desfacere pentru uleiul său de masline”, crede David Neuman, reprezentantul în SUA al producătorului elen Gaea. Şi este adevărat ce spune el. Anul acesta, importul de ulei de măsline grecesc pe piaţa americană a cresut cu 28% pe fondul crizei înregistrate în Spania şi Italia.
Proprietarul Gaea Products, Aris Kefalogiannis, un fost timonier ce a părăsit marea pentru dealurile incendiare ale Eladei, a declarat: „Grecia are potenţialul de a deveni o plantaţie organică a Europei”. „Aurul lichid” al Greciei a făcut ca şi buzunarele altor producători să se umple: Eleia, Minerva Edible Oils Enterprises şi Agrovim sunt doar alte câteva companii care au crescut cifra de export în ultimii ani. Gregory Antoniadis, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Ulei de Măsline din Grecia susţine că cifra exporturilor s-a dublat între 2005-2012 şi aşteaptă ca 2017 să marcheze o nouă creştere cu 100% a exporturilor de ulei.
