Diferend lingvistic cu implicatii penale: tragedie armeana, masacru sau genocid?

200.000 sau 2.500.000? Aceasta este cea mai mare controversă, în dimensiuni tragice, a istoriei moderne şi se referă la numărul armenilor ucişi în estul Turciei la începutul Primului Război Mondial. A trecut un veac de la această tragedie, iar armenii încă şoptesc înfioraţi “Metz Yeghern”: “Marele Rău”.

O altă controversă legată de această tragedie şi care pare că îi preocupă mai mult pe mai marii zilei este aceea a titulaturii: genocid sau masacru? Papa Francisc s-a exprimat franc: masacrul comis în estul Turciei reprezintă primul genocid din secolul al XX-lea, comparându-l cu genocidul din Germania şi cu cele făcute de Stalin! “Ascunderea sau negarea răului este ca o plagă care continuă să sângereze dacă n-o tratezi”, declara Suveranul Pontif. Cel direct vizat, președintele Turciei, Recep Tayip Erdogan, a calificat declarațiile Suveranului Pontif drept “aiureli”. “Dacă politicieniii şi feţele bisericeşti vor face munca istoricilor, atunci nu vom ajunge la adevăruri, ci la aiureli”, a spus liderul turc.

Până în prezent, Italia, România și Statele Unite au recunoscut masacrul armenilor fără a folosi totuși termenul “genocid”, spre deosebire de Germania. Parlamentul European s-a plasat tranşant şi a votat, în aprilie 2015, o rezoluție de comemorare, în care a folosit termenul “genocid”. Rezoluția are sprijinul tuturor partidelor europene mari, potrivit Radio Europa Liberă. “Parlamentul European se alătură comemorării centenarului genocidului Armean, în spiritul solidarității europene și a justiției”, se arată în rezoluţie, fără nicio urmă de dubiu. În rezoluție se cere Turciei să-și deschidă arhivele și să se împace cu trecutul și să recunoască din acest motiv genocidul, ceea ce ar deschide calea către o reconciliere reală cu armenii. Deşi decizia parlamentului European nu are nicio implicaţie legală sau concretă, președintele Erdogan a reacționat, furios, declarând că votul europenilor pe tema pretențiilor armenilor, “o să ne intre pe-o ureche și o să ne iasă pe cealaltă”. “Nici nu se pune problema să lăsăm să planeze asupra Turciei o umbră numită genocid”, spunea liderul de la Ankara.

În semn de protest, Turcia şi-a rechemat ambasadorul de la Vatican şi a transmis ambasadorului Vaticanului că este “profund dezolată şi dezamăgită” de faptul că Papa Francisc a catalogat drept genocid masacrul armenilor din 1915. La rândul său, premierul turc Ahmed Davutoglu a declarat că afirmaţiile Papei Francisc sunt “părtinitoare” şi “neadecvate”.

Statele Unite ale Americii au tratat subiectul cu o diplomaţie ieşită din comun. Washingtonul și-a îndemnat aliatul turc să recunoască masacrul în mod onest și pe deplin, fără a folosi însă cuvântul “genocid” în această poziție publică.

Care este diferenţa între genocid şi masacru?

Care este diferenţa dintre aceste două cuvinte, încărcătura lor şi de ce se fereşte atât de tare Turcia de a folosi cuvântul “genocid” în condiţiile în care recunoaşte că sute de mii de armeni au fost ucişi? Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, “genocidul” este “crima comisă cu intenţia deliberată şi sistematică de a distruge un grup uman, naţional, etnic”, în timp ce “masacrul” este o “acţiune sângeroasă îndreptată de obicei împotriva unei mulţimi fără apărare, omor în masă”. Două catalogări la fel de grave, însă doar una dintre ele este supusă incidenţei penale.

Câţi armeni au murit în Anatolia?

Unii cercetători susţin că 1.500.000 de armeni au fost uciși de forțele otomane într-o campanie gândită să extermine etnicii armeni din Anatolia. Alţii merg până la 2.500.000. Ankara are o viziune radical diferită și insistă că sute de mii de oameni, atât armeni, cât și turci și-au pierdut viețile în timp ce forțele otomane se luptau cu cele ale Rusiei pentru controlul asupra Anatoliei.

Comisie de anchetă istorică

Administraţia de la Erevan a respins, anul trecut, scuzele oficiale ale preşedintelui Turciei, Recep Erdogan, care a calificat evenimentele din 1915 drept inumane și a oferit condoleanțe familiilor celor care au murit atunci. Motivul respingerii? “Scuzele” nu conțineau cuvântul “genocid”.

Erdogan a propus Armeniei înfiinţarea unei comisii mixte de istorici pentru studierea arhivelor celor două ţări pentru a stabili adevărul, o dată pentru totdeauna. În acelaşi timp însă, Turcia și-a devansat comemorarea bătăliei de la Gallipoli (o victorie majoră a a forțelor otomane contra trupelor aliate, în Primul Război mondial, marcată de obicei pe 25 aprilie), pentru a coincide cu centenarul genocidului armean comemorat la Erevan. Cei doi președinți, turc și armean, s-au invitat și apoi refuzat reciproc participarea la cele două comemorări devenite astfel concurente.