Iohannis îi cere din nou demisia lui Ponta
După jocul de-a v-ați ascunselea pe care premierul României l-a jucat cu DNA-ul și după internarea sa pentru recuperare în Turcia, scena politică românească este în continuare afectată de acțiunile sale. Președintele României nu consideră că auto-suspendarea pe motive medicale a primului ministru este un gest suficient, care să poată șterge faptul că Victor Ponta nu a reușit să lase justiția să își urmeze cursul real, ba mai mult de atât, a împiedicat-o să urmeze orice fel de curs.
Iohannis nu a renunțat la ideea de demisie a premierului. Odată ce a desemnat un premier interimar, ales în conformitate cu dorințele parlamentului și chiar la sugestia lui Ponta, Iohannis consideră că Guvernul poate opera în această formulă, fără a exista pericolul vreunei remanieri guvernamentale, așa că demisia lui Victor Ponta nu ar afecta cu nimic nici economia țării, nici stabilitatea scenei politice. Mai mult de atât, nemulțumirile exprimate de numeroși lideri europeni ar fi cel puțin domolite, odată cu demisia premierului și cu demararea pașilor precedenți urmării penale, pași care să permită continuarea cursului normal a investigațiilor DNA, investigații pe care Ponta, în mod direct sau indirect, le împiedică.
„Cea mai bună soluție după acuzațiile procurorilor este (ca Victor Ponta, n.r.) să-și dea demisia. Dacă nu este vinovat, așa cum susține, care-i problema?! E inacceptabil pentru o ţară europeană să aibă un prim ministru acuzat de procurori de fapte ilegale. (...) Nu se poate lupta împotriva corupției cu mânuși albe.” , a afirmat Iohannis, referindu-se la plecarea premierului din țară, pentru a se opera și mai apoi, extinderea acestei absențe, pentru refacerea medicală, în speranța că timpul va șterge amintirea acuzațiilor făcute de DNA, nu cu mult timp în urmă.
Președintele României încă dorește să curețe politica românească de toate urmele corupției, dar acest lucru nu poate surveni instant, fiind un proces lung și greu, ale cărui rezultate vor fi efectiv vizibile peste mult timp. Însă este esențial ca România să se înarmeze cu răbdare și să susțină lupta procurorilor anticorupție atâta timp cât este necesar. Direcția Națională Anticorupție a abținut numai anul trecut peste 1.000 de condamnări, făcând, în același timp posibilă aducerea în fața instantelor de judecata a peste 1.100 de posibili infractori. În general, peste 90% din cei care au fost listați ca suspecți în fazele incipiente ale unei investigații au fost la final găsiți vinovați de faptele respective, ceea ce face ca acțiunile domnului Ponta să fie cu mult mai grave decât par la prima vedere.
Iohannis a fost dintotdeauna alături de lupta DNA împotriva corupției și a susținut orice acțiune împotriva acestui flagel. Criticii săi susțin însă că președintele nu s-a implicat suficient în toate aceste lucruri, el luând doar rolul unui spectator care nu se opune reprezentației, ci o aclamă adesea. Ceea ce nu este clar însă pentru foarte mulți, este faptul că puterea președintelui în statul de drept din România este limitată din aceste puncte de vedere, mai ales în materia ce se numește politică internă, el putând fi mult mai activ și mult mai implicat în probleme de politică externă.
Premierul neagă în continuare toate acuzațiile aduse împotriva sa și se bazează pe faptul că a ieșit câștigător din lupta cu moțiunea de cenzură care îi putea schimba viitorul. Plecarea sa în Turcia arată însă, din orice fel de unghi ai dori să o privești, ca o fugă de responsabilități, care nu poate fi considerată o calitate de lider. Chiar și în situația în care Victor Ponta este nevinovat de acuzațiile care îi erau aduse, el putea să le dea celor de la DNA opțiunea de a investiga, și numele său ar fi ieșit la final nepătat. Procedând contrar, Ponta nu reușește decât să își distrugă și ce a mai rămas din viitorul său pe scena politica din România, pierzând din ce în ce mai multă susținere din partea publicului. Guvernul se află deocamdată într-o perioadă de supraviețuire, cu Gabriel Oprea numit premier interimar, până la revenirea lui Ponta. Alegerile anticipate sunt încă o posibilitate, iar demiterea premierului ar fi varianta preferată de marile puteri europene, conform presei occidentale, chiar dacă acest lucru nu poate fi sugerat în mod direct.
