Un viitor fara cancer letal
Imuno-oncologia este o nouă etapă istorică pentru tratamentul cancerului, după cea a terapiilor ţintite, pentru că nu vizează direct celulele canceroase, ci "trezeşte" sistemul imunitar, specialiştii susţinând că este una dintre cele mai revoluţionare terapii, dar care se află la început de drum.
Noua metodă de tratament pentru cancer, imuno-oncologia, a fost tema unei conferinţe care a avut loc în Bucureşti şi unde pentru câteva ore s-a transmis live de la Chicago, fiind prezentate opiniile specialiştilor internaţionali privind acest subiect, din cadrul congresului American Society of Clinical Oncology (ASCO 2015).
Specialiştii au ajuns la concluzia că imuno-oncologia este una dintre cele mai revoluţionare terapii, dar care se află la început de drum, mai ales având în vedere cancerul de plămân şi melanoma, unde sunt cele mai acute situaţii în ceea ce priveşte opţiunile terapeutice.
Potrivit celui mai recent raport Global Burden of Cancer, publicat 28 mai, în 2013 au fost înregistrate 14,9 milioane de cazuri şi 8,2 milioane de decese, dintre care: cancer traheal, bronşic şi pulmonar - 1,8 milioane de cazuri noi şi 1,6 milioane de decese; cancer de san - 1,8 milioane de cazuri noi şi 464.000 de decese; cancer colorectal - 1,6 milioane de cazuri noi şi 771.000 de decese; cancer de prostată - 1,4 milioane de cazuri şi 293.000 de decese; cancer gastric - 984.000 de cazuri şi 841.000 de decese; cancer hepatic - 792.000 de cazuri şi 818.000 de decese; cancer de col uterin - 485.000 de cazuri şi 236.000 de decese; melanom malign - 272.500 de cazuri şi 57.000 de decese.
În acelaşi studiu se mai arată că unul din trei bărbaţi şi una din cinci femei fac o formă de cancer pe parcursul vieţii. În România au fost înregistrate 67.000 de cazuri noi şi 41.400 de decese. Cele mai multe cazuri noi au fost de cancer pulmonar (8.990 de cazuri), cancer colorectal (8.660 cazuri), cancer de sân (7.895 cazuri), cancer de prostată (5.890 cazuri), cancer de col uterin (3.430 de cazuri), cancer oral (3.320 de cazuri), cancer gastric (3.290 de cazuri), cancer pancreatic (2.564) şi cancer vezical (2.000 de cazuri). De asemenea, cele mai multe decese au fost la cazuri de cancer pulmonar (8.790), colorectal (5.190), gastric (3.150), de sân (2.880), pancreatic (2.664), hepatic (2.076), de prostată (1.875), de col uterin (1.700), cerebral (1.330). În ce priveşte melanomul malign, au fost înregistrate 1.160 de cazuri noi şi 350 de decese.
Cancerul de plămân şi melanomul malign sunt printre tipurile de cancer cu cele mai mari nevoi de soluţionare, iar pentru acestea au fost anunţate, în cadrul congresului ASCO 2015, cele mai semnificative rezultate în studii clinice cu medicamente imuno-oncologice.
Terapiile imuno-oncologice vizează sistemul imunitar al organismului, nu tumora în sine şi permit sistemului imunitar să recunoască şi să atace selectiv celulele tumorale. Acestea oferă sistemului imunitar o memorie de lungă durată, astfel încât să se poată adapta continuu şi să poată furniza un răspuns durabil şi pe termen lung faţă de cancer.
"Imuno-oncologia duce ştiinţa oncologică într-o zonă foarte profundă de cunoaştere a medicinei. Suntem contemporani cu o nouă etapă istorică pentru tratamentul cancerului, după cea a terapiilor ţintite. Imuno-terapiile nu vizează direct celulele canceroase, ci îşi propun «trezirea» sistemului imun al organismului pentru a lupta împotriva cancerului. Toate celelalte clase de tratamente amintite anterior vizau direct tumora, celulele canceroase", a spus dr. Marius Geantă, de la Centrul pentru Inovaţie în Medicină. În etapa actuală, una dintre marile greşeli ar fi concentrarea atenţiei asupra preţului medicamentului, în locul promovării unei discuţii extinse asupra beneficiilor imuno-oncologiei.
"Sună spectaculos să spunem că o terapie ar putea costa un milion de dolari pe an - iar acest lucru a fost afirmat chiar în sesiunea plenară de către profesorul Saltz -, dar nu ajută în mod real pe nimeni. Ca în orice domeniu, şi în imuno-oncologie va exista o curbă de scădere a preţului pe fondul creşterii concurenţei (sunt 279 de studii clinice în derulare numai cu inhibitori PD-1/PD-L1, în acest moment). În cel mult 2-3 ani, costul nu va mai fi un subiect fierbinte. Trebuie să gândim în perspectivă şi să nu consumăm acest timp şi energia aferentă pe falsa pistă a preţurilor, aşa cum s-a întâmplat cu hepatita C şi tratamentele interferon-free", a mai spus medicul Marius Geantă, în dialog cu profesorul dr. Lucian Miron, Institutul Regional de Oncologie Iaşi.
Terapiile imuno-oncologice continuă să fie investigate, în încercarea de a răspunde nevoilor încă nesoluţionate şi pentru îmbunătăţirea perspectivelor clinice în cazul stadiilor avansate de cancer. Rezultatele sunt aplicate în tratamentul melanomului şi al cancerului pulmonar, iar eforturile de cercetare se îndreaptă spre alte tipuri de cancer, precum cel de sân, colorectal, gastric, renal şi hepatocelular. La ASCO 2015 au fost prezenţi 25.000 de medici din întreaga lume, fiind susţinute peste 5.000 de prezentări.