Finantarea electorala prin spaga, spre final
Şapte dosare penale de corupţie, pe care procurorii le-au finalizat în ultimii 25 de ani, arată că partidele politice din Romania folosesc şpaga provenită din mecanismele de corupţie pentru finanţarea formaţiunilor politice şi în acest circuit, a campaniilor electorale. Adrian Năstase a inventat concursul Trofeul Calităţii, Mircea Cosma este acuzat de DNA că îşi asigura şpăgile chiar din banii statului, forţând asfaltatorii, pentru a obţine în schimb contractele, la plata unui comision ilegal care umfla, în consecinţă costurile lucrărilor cerute de Consiliul Judeţean. Mai direcţi în relaţia cu contractorii, Horea Uioreanu, Valentin Preda, Bunea Stancu sau Silviu Bian - susţin procurorii în rechizitorii - cereau direct şpaga pentru partid de la firmele care aveau contracte cu statul. Florin Popescu, mâna dreaptă a Elenei Udrea, a vrut, din câte au arătat tot procurorii, doar pui grill: 60 de tone, pentru campanie.
„Oficial, în campanii, banii se primesc prin mandatarul financiar, dar ştim că se iau şi altfel”. Este declaraţia lui Silviu Bian, fost vicepreşedinte PDL Alba, condamnat la 6 ani de închisoare pentru luare de mită, după ce le-a cerut şpagă propriilor angajaţi, pentru finanţarea campaniei sale electorale.
De multe ori, corupţia nu se traduce prin simpla mituire a unui demnitar sau privat, pentru a-şi face datoria sau a închide ochii. Din marile dosare de corupţie la care procurorii au lucrat în ultimii 25 de ani şi în care judecătorii au şi dat sentinţe, o mică parte, atât cât au putut proba procurorii, arată că banii proveniţi din mecanismele de corupţie care s-au ramificat către politicieni sau funcţionari publici nu alimentează doar buzunarele acestora, ci şi conturile partidelor politice din care aceştia provin sau care îi susţin în funcţie. Se poate spune, deci, că o parte din sumele de milioane de euro pe care marile partide politice le cheltuiesc în campaniile electorale provin şi din corupţia pe care oamenii acestor partide o girează sau, în unele cazuri, aşa cum arată rechizitoriile, o patronează.
De la modelul patentat de fostul premier PSD Adrian Năstase, care şi-a finanţat propria campanie electorală printr-o chetă impusă de Guvern companiilor private, în concursul-marionetă "Trofeul Calităţii", până la comisionul rezervat partidului în Prahova, unde firmele de asfaltări cotizau şpaga la baronul PSD Mircea Cosma şi la fiul său, de la puii grill de campanie electorală ai lui Florin Popescu (PDL), la şpăgile directe cerute, din datele relevate în dosare, de Horea Uioreanu (PNL),Valentin Preda (PSD) sau Silviu Bian (PDL), mecanismele corupţiei româneşti servesc nu doar conturile unor politicieni, ci şi bunăstarea partidelor lor în campania electorală.
Multe dosare anchetate de DNA au rezultat în condamnarea unor nume cu rasunet în politica romănească. Dosarul „Trofeul Calităţii” este cel mai consistent dosar de corupţie, care priveşte finanţarea campaniilor electorale, fiind considerat, de altfel, şi cel mai răsunător dosar penal în care, pentru prima dată în România, un înalt demnitar a fost condamnat la închisoare pentru corupţie (infracţiunea pentru care a fost condamnat Adrian Năstase este una conexă corupţiei – folosirea influenţei de lider de partid politic, pentru a obţine pentru sine sau pentru alţii avantaje patrimoniale).
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, liberalul Horea Uioreanu, a fost trimis în judecată în 2014, fiind acuzat că a luat şpagă de la oameni de afaceri – un comision de 15% din valoarea contractelor atribuite din fondurile publice pe care le controla. Liberalul ar fi primit 100.000 euro şi ar fi urmat să primească încă pe atât, în schimbul atribuirii de contracte de 11 milioane euro, către firme agreate. În faţa procurorilor, liberalul Uioreanu s-a apărat, spunând că banii primiţi de la oamenii de afaceri nu erau şpagă, ci donaţii pentru campania electorală a PNL.
Anchetele DNA au reuşit să opreasca multe dintre aceste reţele infracţionale finațate pe banii contribuabililor, în ultimii ani, și alte câteva sute de dosare majore se află pe rol, multe fiind sistate momentan, pînă la obținerea unei modalități de cercetare a celor cu imunitate parlamentară. După cum s-a observant în ultimele săptămâni, parlamentul românesc nu este încă pregatit să iși lase colegii să fie anchetați în mod egal și just, dar pe viitor, cu ajutorul unor modificări legistlative, acest lucru ar putea deveni posibil.
